Corectia dezechilibrului de cont curent s-ar putea realiza prin politici economice restrictive sau printr-un scenariu de hard landing al cursului de schimb, chiar daca ultima varianta ar spulbera asteptarile privind tintirea inflatiei. Cum caracterul politicilor economice in Romania este mai degraba relaxat, specialistii estimeaza o corectie prin curs.
Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale (BNR), prefera aducerea deficitului de cont curent pe o panta de corectie printr-un scenariu mai putin radical, de soft landing, chiar daca pe viitor nu exlude probabilitatea unei slabiri a monedei nationale. Pesimismul indus analistilor de valoarea excesiva a deficitului, de pana la 16,5 miliarde euro in 2007, aduce in prim-plan o corectie a leului pe termen scurt. “Nu suntem departe de o corectie. Nimeni nu poate spune daca corectia va cobori leul la 3,4 sau 3,8 in raport cu euro. Insa, probabilitatea ca moneda sa se intoarca la patru lei/euro este foarte scazuta”, apreciaza Ionut Dumitru, sef departament cercetare macroeconomica Raiffeisen Bank.
Utilizarea excesiva a parghiilor de curs de schimb si de dobanda in temperarea inflatiei iesita din graficul tintit pentru acest an pune presiune pe deficitele externe ale Romaniei, si asa exacerbate. Posibila majorare a dobanzii de politica monetara, de pana la un punct procentual, luata in calcul de oficialii Bancii Nationale a Romaniei pentru a tempera inflatia, contribuie activ la amplificarea interesului investitorilor straini pentru moneda nationala.
Pe de o parte, majorarea dobanzii ar amplifica intrarile de valuta, ceea ce ar accelera deficitul pana la cote nesustenabile, iar pe de alta parte creditul in valuta ar exploda, ceea ce determina bancile sa se imprumute in exterior. In ambele cazuri, efectul ar fi contraproductiv pentru datoria externa a Romaniei. Balanta de plati a inregistrat dupa primele opt luni un deficit de 10,22 miliarde euro, in crestere cu 87% comparativ cu valoarea inregistrata in perioada similara a anului trecut, valoarea depasind dezechilibrului de cont curent inregistrat pe ansamblul anului 2006. In conditiile in care deficitul balantei de plati de anul trecut, cu o pondere de 10,3% din PIB, s-a finantat aproape autonom, pentru acest an modalitatea de finantare ridica probleme.
Pe de-o parte, gradul de acoperire prin investitii straine s-a redus pana la un procent estimat de circa 50%, comparativ cu 91% in 2006, iar pe de alta parte cresterea datoriei externe pe termen scurt ar putea induce motive de ingrijorare. Sectorul privat a fost in spatele acestor majorari din ultimii ani, rata de crestere a datoriei externe pe termen scurt fiind in medie de 90% in ultimii trei ani. Recent, guvernatorul Isarescu a subliniat ca singurul pericol pentru o eventuala depunctare a Romaniei este reprezentat de datoria externa pe termen scurt. In teorie, datoria pe termen scurt trebuie sa se situeze sub rezervele internationale. Cifrele demonstreaza ca, la nivelul lunii iunie, rezervele internationale ale BNR, de 23,62 miliarde euro, se situau peste valoarea datoriei de 16,6 miliarde euro.
Nu suntem intr-o pozitie riscanta, dar lucrurile tind sa se inrautateasca, comenteaza analistul Raiffeisen, mai ales pe fondul unor restrangeri ale pietei creditului, cauzate de criza internationala. In situatia in care Romania este dependenta de finantari externe, iar investitorii straini ar percepe activele romanesti cu un grad de risc majorat, rezultatul ar aduce iesiri spectaculoase ale capitalurilor din piata monetara si, implicit, o depreciere masiva a monedei romanesti. Or, miza bancii centrale este tocmai mentinerea unui curs de echilibru, fara presiuni accentuate din partea capitalurilor speculative de pe piata monetara, acestea fiind estimate de analisti la circa patru-cinci miliarde euro in 2007.
De altfel, oficialii Bancii de Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) considera ca deficitele de cont curent ale tarilor din sud-estul Europei vor reprezenta o problema in lipsa unor masuri de corectie, chiar daca sunt acoperite in mare parte prin investitii straine directe sau prin rezerve inalte.
“Deficitele de cont curent din Europa de S-E sunt aproape duble, iar ponderile datoriilor externe sunt cu 20% mai mari in PIB decat in estul Asiei”, se arata in analiza FMI pentru indicatorii economici din 2006. Pentru acest an, riscul este amplificat, de vreme ce mai toate tarile din regiune au inregistrat deteriorari semnificative. Bulgaria se confrunta cu o crestere accentuata a inflatiei anualizate de 12% la nivelul lunii august, in timp ce deficitul de cont curent este prognozat la peste 16% din PIB.
Probleme similare sunt inregistrate in Ungaria si Romania. Ratarea tintei de inflatie, accentuarea dezechilibrelor externe, datoria pe termen lung fiind de 33,9 miliarde euro dupa opt luni, si scaderea ritmului de crestere economica sporesc vulnerabilitatea Romaniei.
Nesustenabilitatea dezechilibrului balantei de plati, alimentat prin deficitul balantei comerciale, care a insumat 10,86 miliarde euro in luna august, reprezinta un risc nu doar pentru cursul de schimb, ci si pentru inflatie, mai ales ca si veniturile si transporturile inregistreaza solduri negative. Potrivit FMI, o politica fiscala echilibrata ar putea diminua efectele negative ale dezechilibrelor externe masive.
Si in 2008, leul este supus presiunilor deficitului de cont curent masiv cu care se confrunta Romania, ponderea in PIB a dezechilibrului balantei de plati fiind estimata de analisti la un maximum de 18%, pe fondul reducerii gradului de acoperire a acestuia din investitii straine directe pana la 40%, de la 91% in 2006.
Majoritatea analistilor economici pariaza pe o apreciere, in 2008, a monedei nationale in raport cu euro. Cu toate acestea, prognoza analistilor financiari pentru evolutia monedei nationale in 2008 nu are un numitor comun. Paritatea minima previzionata este de trei lei/euro, iar scepticii mizeaza pe o depreciere a leului pana la nivelul inregistrat in urma cu cinci ani, de 4,5 lei/euro. Deprecierea monedei nationale ar da un suflu nou exportatorilor, presiunile exercitate de dezechilibre s-ar tempera, insa reversul monedei ar induce riscuri obiectivului major - inflatia.
Analistul BRD, Florian Libocor, se arata cel mai optimist in favoarea aprecierii monedei nationale in 2008. “Ajustari, daca vor aparea, vor fi cel mai probabil in jos, catre sau usor sub nivelul de trei lei pentru un euro. Principalele riscuri sunt asociate adoptarii unei strategii agresive de corectie a contului curent, a carui artizan nu poate fi decat banca centrala”, apreciaza Libocor.
Un curs de schimb inferior nivelului actual, de 3,37, ar pune exportatorii intr-o situatie similara cu cea de anul acesta, lucru care ar afecta masiv dezechilibrul balantei comerciale, estimat sa se situeze la peste 20 miliarde euro in 2008.
Incertitudinile legate de curs, slaba competitivitate a produselor romanesti la export induc ideea ca si in 2008 se va pastra un ritm dublu al importurilor comparativ cu exporturile. Or, presiunile de apreciere a monedei nationale cumulate cu marjele reduse de profit, in special pe sectorul de textile, vor determina reducerea activitatii de export sau chiar inchiderea unitatilor de productie.
Mai pesimist, Dragos Cabat, vicepresedinte CFA, estimeaza pentru 2008 un curs de echilibru de patru lei/euro, pe fondul retragerilor investitorilor de teama accelerarii deficitului balantei de plati, care s-ar putea majora pana la 18% din PIB in 2008, si a contextului international. In aceasta situatie, leul s-ar vedea slabit, iar previziunile facute de unii analisti pentru o cotatie de peste patru lei/euro in 2008 par destul de realiste. In plus, cursul de schimb va pierde statutul de aliat al BNR in lupta cu inflatia, ceea ce ar face ca obiectivul bancii centrale sa devina nesustenabil.
Cu toate acestea, moneda nationala ramane atractiva si in 2008, de vreme ce investitorii beneficiaza de unele dintre cele mai ridicate randamente din Europa.
Ramane de vazut care va fi impactul accentuarii dezechilibrului balantei de plati, in contextul unui an electoral si a vulnerabilitatii monedei nationale pe fondul turbulentelor financiare la nivel international.
Finantare
In conditiile in care deficitul balantei de plati de anul trecut, cu o pondere de 10,3% din PIB, s-a finantat aproape autonom, pentru acest an modalitatea de finantare ridica probleme. Pe de-o parte, gradul de acoperire prin investitii straine s-a redus pana la un procent estimat de circa 50%, comparativ cu 91% in 2006, iar pe de alta parte cresterea datoriei externe pe termen scurt ar putea induce motive de ingrijorare.
“Deficitul de cont curent trebuie sa intre pe o panta de corectie, insa acest lucru se va intampla in cativa ani. Nu avem decat o varianta, aceea de soft landing. Suntem cu arma la picior si nu trebuie facute miscari brutale. Mugur Isarescu Guvernator BNR
“Nu suntem departe de o corectie. Nimeni nu poate spune daca aceasta corectie va cobori leul la 3,4 sau 3,8 in raport cu euro. Insa, probabilitatea ca moneda sa se intoarca la patru lei/euro este foarte scazuta. Cred ca va ajunge la o paritate de 3,6 lei/euro Ionut Dumitru sef departament cercetare macroeconomica Raiffeisen Bank
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
