“Daca preturile se mentin la niveluri foarte ridicate pentru mai mult de 15 sau 20 de zile, vor avea loc consultari intre ministri OPEC pentru a se stabili un raspuns fata de aceasta stare de fapt”, a declarat o sursa din cadrul organizatiei, sub protectia anonimatului. Acestea vor fi telefonice, posibilitatea convocarii unei reuniuni de urgenta fiind exclusa cu desavarsire.
Petrolul a stabilit in mai putin de zece zile un nou maxim istoric, depasind, ieri, din nou pragul psihologic de 80 de dolari (57,69 de euro) per baril.
La New York, US Crude Oil a atins valoarea de 81,06 dolari ( 58,42 euro) pe baril, cu 49 de centi mai mult fata de ziua precedenta, in vreme ce la Londra, petrolul Brent a atins valoarea de 77,25 (52,08 ) per baril, cu 27 de centi mai mult fata de ziua precedenta, potrivit Reuters.
“S-a ajuns intr-un moment in care evolutia preturilor coincide cu evolutia tensiunii pietei”, considera David Moore, analist pentru pietele de materii prime al Commonwealth Bank, citat de Reuters, adaugand ca “pe o piata tensionata sunt create toate conditiile ca preturile sa creasca foarte mult, fara a se intampla ceva semnificativ”.
O serie de evenimente cu impact direct asupra asigurarii continuitatii fluxului de livrari, precum dezastrele meteorologice sau atacurile teroriste in zonele importante pentru extractia de petrol, au alimentat in acest an un trend crescator al pretului petrolului, facandu-l sa creasca cu aproximativ 33 de procente in primele opt luni ale anului.
Recentele evolutii de pe piata celei mai importante materii prime a lumii l-au determinat chiar si pe optimistul Alan Greenspan sa isi schimbe previziunile asupra viitorului economiei americane.
“La inceputul anului, evaluam probabilitatea ca economia americana sa intre intr-o faza de recesiune la doar 33 de procente, acum, insa as plusa, desi nu peste 50 de procente”, a declarat acesta vineri, intre doua recorduri ale pretului petrolului.
Cresterea pretului petrolului pune totodata o presiune in plus pe economia americana, crescand riscurile inflationiste. Pe de alta parte, criza creditelor ar putea forta o noua reducere a dobanzii de referinta din SUA, ieri, fiind asteptata decizia Rezervei Federale referitoare la scaderea dobanzii de referinta (5,25 de procente) macar cu minimum 0,25 de procente.
Decizie FED
Ieri, era asteptata decizia Rezervei Federale din SUA referitoare la scaderea dobanzii de referinta (5,25 de procente) macar cu minimum 0,25 de procente.
