În ultimul an, prețurile apartamentelor au urcat cu 11% la nivel național și cu 16% în București, depășind media Uniunii Europene, arată datele experților. Creșterea este alimentată de un dezechilibru puternic între cerere și ofertă: în 2024, livrările de locuințe noi au scăzut cu 15% la nivel național (peste 20% în Capitală), în timp ce cererea a crescut cu 7%.
Prețurile apartamentelor au crescut. Cauzele scumpirilor
- Oferta redusă: Proceduri birocratice, planuri urbanistice suspendate, lipsa terenurilor construibile și accesul mai dificil la finanțare pentru dezvoltatori.
- Cerere solvabilă ridicată: Mulți români cu venituri mari – IT-iști, medici, antreprenori – pot cumpăra apartamente scumpe, iar randamentele bune din chirii (6,5% în București) atrag investiții.
- Costuri de construcție în creștere: Prețurile materialelor au urcat cu circa 20% după pandemie, iar majorările salariale din construcții au adăugat încă 15%.
Probleme structurale ale pieței
- Lipsa locuințelor sociale: Spre deosebire de capitalele europene, România are un stoc infim, ceea ce împinge toți cumpărătorii spre piața liberă.
- Piața chiriilor nereglementată: Contracte scurte, fără control al prețurilor, determină mulți chiriași să devină proprietari.
- Fiscalitate redusă pe proprietate: Impozitele mici fac atractivă cumpărarea pentru investiții, chiar și pentru locuințe lăsate neocupate.
- Urbanism incoerent: Reglementările impredictibile și blocajele administrative întârzie proiectele, limitând oferta.
Efecte asupra accesibilității
În București, prețul mediu pe metru pătrat este de 2.053 euro, iar salariul mediu local este de 1.350 euro, ceea ce face achiziția dificilă. Politicile publice au stimulat mai mult cererea (credite garantate, TVA redus) decât oferta, ceea ce menține presiunea pe prețuri.
Rezultatul este o piață în care cei cu venituri peste medie domină tranzacțiile, în timp ce familiile obișnuite rămân dependente de credite pe termen lung.
