Doar Slovacia este cotata, in continuare, cu sanse reale pentru a adopta moneda unica europeana in anul urmator. De altfel, slovacii au consemnat cea mai mica rata a inflatiei pe tot parcursul ultimului an, fiind mai scazuta si decat media din zona euro. Anul trecut s-a incheiat pentru Bratislava cu un nivel al cresterii preturilor de 2,5%, in timp ce media statelor care utilizeaza moneda unica a fost de 3,1% (decembrie 2007-decembrie 2006). In plus, slovacii si-au redus considerabil si deficitul bugetar.
Dupa Slovacia, se estimeaza ca celelalte state europene vor fi nevoite sa astepte cel putin patru ani pentru a accede la regiunea monedei unice. Estonia si Lituania ar putea adera in 2012, iar Cehia si Polonia in 2013, apreciaza analistii de la Global Insight, unul dintre cele mai importante grupuri de analiza si prognoza financiara la nivel mondial.
Initial, dintre statele care au aderat in 2004, Lituania a avut cel mai indraznet obiectiv. Si-a propus sa adere la uniunea monetara la 1 ianuarie 2007, insa la mijlocul anului 2006, oficialii lituanieni au recunoscut ca termenul in cauza nu mai poate fi atins. Ulterior, Estonia a devenit principala “favorita” la accederea in zona euro, avand acelasi deadline de aderare: inceputul lui 2007. Totusi, in primele luni din 2006, estonienii au abandonat planurile de aderare pentru anul propus si au inaintat un alt deadline: 2009. Pana la urma, in 2007 au intrat slovenii. Cat ii priveste pe estonieni, nici anul 2009 nu mai este de actualitate pentru ei. Cauza principala: cresterea preturilor!
In 2006, Lituania ar fi indeplinit conditia de inflatie pentru a fi admisa in uniunea monetara. In acel an, Lituania a ratat la mustata nivelul admis de UE cu 0,06%. Dupa acest an, scumpirile au facut ravagii in statele baltice. De altfel, daca analizam statele din centrul si estul Europei din perspectiva acestui indicator, vom avea o surpriza uriasa. Fostele state baltice, pe care toata lumea le considera in pole position pentru euro, au consemnat cele mai mare rate ale inflatiei din cadrul tarilor central si est-europene. De exemplu, preturile s-au majorat in Letonia cu 14%, la finele anului trecut (decembrie 2007, fata de decembrie 2006). Mai mult chiar, este cel mai mare nivel nu doar din regiunea est-europeana, ci din toata Uniunea Europeana. Langa Letonia vin imediat Estonia si Lituania, acestea fiind, de asemenea, printre statele cu cele mai mari scumpiri din Europa. Intre timp, in drumul catre euro au aparut alti favoriti. Anul urmator ar putea fi anul Slovaciei. Finalmente, de la Lituania si Estonia s-a ajuns la Slovacia.
Preturile. Tara noastra ocupa a sasea pozitie in Uniunea Europeana, dupa valoarea inflatiei pe anul trecut, potrivit Eurostat, institutul european de statistica. La finele anului trecut (decembrie 2007-decembrie 2006), Romania a inregistrat o crestere a preturilor de 6,7%, dupa metodologia de calcul a Uniunii Europene. Dupa metodologia romaneasca, serviciile si marfurile s-au scumpit cu 6,57% la sfarsitul anului 2007, aproape de cifrele institutiei europene. In
afara acestui fapt, nici 2008 nu incepe sub auspiciul domolirii inflatiei. Analistii financiari din Romania se asteapta la un inceput de an cu inflatie in urcare, pentru ca finele anului sa aduca o temperare a preturilor de consum.
Revenind, daca ne referim doar la Europa Centrala si de Est, aici inflatia medie a fost de 7,75% in decembrie 2007 (fata de decembrie 2006). Avem in vedere exact statele din centrul si estul Europei, membre ale Uniunii Europene, dar care nu fac parte din zona euro. Practic, fostele state comuniste. In aceste state s-au inregistrat cele mai mari valori ale inflatiei din toata Uniunea Europeana. In plus, comparativ cu statele care utilizeaza moneda unica, putem afirma ca media inflatiei din tarile din centrul si estul Europei este de 2,5 ori mai mare decat media din zona euro (7,75%, fata de 3,1%). Conditia de accedere la zona unica este ca inflatia sa nu fie mai mare de 2%.
Dificultatile macroeconomice au naruit mai multe prognoze inflationiste sau bugetare. Deficitele publice mari si reforma sistemului de pensii au determinat guvernul ceh sa abandoneze tinta de a adopta moneda europeana in intervalul 2009-2010. Nu exista, inca, o data unanim acceptata in Cehia privind noul termen de aderare la zona euro. Incertitudinea a planat mult timp si in Polonia, care a refuzat constant sa stabileasca o data legata de adoptatea monedei unice europene. In 2006, Ungaria a renuntat, de asemenea, la tintele anterioare, ce indicau anul 2010, fara a fixa o noua data. Inceputa cu entuziasm, adoptarea monedei unice pare un deziderat tot mai indepartat pentru multe dintre fostele tari comuniste.
Deficit. Dincolo de inflatie, o alta piedica majora este deficitul bugetar. Cheltuielile publice excesive au adus statului maghiar cel mai mare deficit bugetar din toate cele 27 de state ale Uniunii Europene. Totusi, ultimele statistici macroeconomice arata ca Budapesta isi revine. Premierul Ungariei, Ferenc Gyurcsany, a declarat zilele trecute ca reducerea deficitului bugetar din acest an va depasi chiar si previziunile autoritatilor, datorita reformelor puternice din economie. In 2007, Ungaria a redus deficitul bugetar sub 6% din PIB, de la 9,2% in 2006 - cel mai mare din Uniunea Europeana. Nici polonezii nu stau cu mult mai bine. Noul guvern de la Varsovia, care a castigat alegerile parlamentare in octombrie si care este mult mai euro-entuziast decat predecesorul sau, planuieste sa scada datoria publica si sa sporeasca veniturile din privatizare. Romania se confrunta, de asemenea, cu problema cheltuielilor bugetare. Statul roman a fost avertizat, in mai multe randuri, ca ar putea fi penalizat pentru deficit bugetar excesiv. In luna martie a anului trecut, Comisia Europeana avertiza ca strategia bugetara a Romaniei nu este suficient de sigura pentru a se preintampina cresterea deficitului peste pragul de referinta de 3% din PIB. “Deficitul structural este prevazut sa creasca in 2007 si se preconizeaza o scadere a acestuia doar in 2009, pana la 2,3% din PIB”, arata Comisia la acea data. Procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene presupune o monitorizare atenta a incasarilor si a platilor bugetare, timp de cel putin doi ani, precum si sanctiuni financiare. Aceasta procedura este declansata prin decizia Consiliului European, care se fundamenteaza pe propunerile Comisiei Europene. Iar acest fapt are loc in cazul in care un stat membru al Uniunii Europene raporteaza un deficit bugetar mai mare de 3% din PIB.
Excedent
Pe de alta parte, exista state care nu au probleme cu bilantul veniturilor si incasarilor bugetare. Bulgaria este pe plus la acest capitol, de mai multi ani. In 2006, Bulgaria a avut un excedent bugetar de 3,6-3,7% din produsul intern brut, mai mult decat estimarile guvernamentale, care mizau pe un surplus de 3,5% din PIB. Mai mult chiar, pentru 2007 exista estimari care afirma ca bugetul a inregistrat un surplus de pana la 6%. Inceputa cu entuziasm general, adoptarea monedei unice pare sa fie un obiectiv pe termen lung. Reducerea inflatiei si diminuarea deficitului bugetar devin, astfel, mai degraba obiective in sine, decat mijloace pentru aderarea la zona euro.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
