Cea mai mare prezenţă la vot s-a înregistrat la alegerile din 1990, 86%, iar după 17 ani, la alegerile europarlamentare din 2007, a scăzut la 29%. La primele alegeri parlamentare, organizate în 20 mai 1990, s-au prezentat la urne peste 14 milioane de alegători, dintr-un total de 17.200.000.
În 1992, prezenţa la vot a scăzut cu aproape 10 procente la nivel naţional şi, în acelaşi timp, a crescut şi numărul voturilor anulate. La 27 septembrie 1992, participarea la vot a fost de 76,28%. La alegerile parlamentare din 3 noiembrie 1996, prezenţa la vot a fost aproximativ egală, de 76,01%. La următoarele alegeri parlamentare, din 26 noiembrie 2000, au venit la vot 11.550. 000 de alegători iar participarea la vot a fost de 65,31%, cu 10 procente mai mică decât în 1996.
La ultimul scrutin parlamentar, din 28 noiembrie 2004, s-a înregistrat cea mai scăzută prezenţă la vot , de 58,93%, în comparaţie cu alegerile legislative anterioare. La urne s-au prezentat aproape 10.800.000 de români. Tendinţa reducerii prezenţei la vot a fost confirmată şi cu ocazia celor trei consultări la care au fost chemaţi românii după 1990.
La primul referendum de după 1989, cel din 8 decembrie 1991, pentru adoptarea Constituţiei României, s-a înregistrat cea mai mare participare la vot, 67%, în comparaţie cu celelalte două. La cel din 2003, pentru adoptarea Constituţiei revizuite, prezenţa la nivel naţional a atins 55,70%. La referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, din 19 mai 2007 s-au prezentat la urne şi mai puţini alegători -44,45%.
În 25 noiembrie 2007, cu ocazia scrutinului pentru alegerea parlamentarilor europeni, s-a înregistrat cea mai scăzută prezenţă la vot de doar 29,46%. În aceeaşi zi a avut loc şi referendumul pentru introducerea votului uninominal, la care participarea a fost de 26,51%.
