Salariu minim de 600 de lei de la 1 ianuarie 2009, majorarea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut prognozat pe economie si dublarea alocatiei de stat pentru copii sunt cateva dintre promisiunile electorale pe care coalitia de guvernare PD-L-PSD vrea sa le implementeze. “Nu este un program economic operational, este o lista de deziderate. Cel mult, o scrisoare de intentie”, spune Daniel Daianu, fostul ministru de Finante.
“Nu cred ca sunt realizabile aceste obiective. Lipsesc premisele bugetare, nu se spune pe ce venituri, pe ce resurse ne bazam cand propunem aceste deziderate. Sa se realizeze guvernul, sa vina ministrul de Finante sa ne arate care sunt resursele, de unde se vor obtine. Dincolo de fondurile structurale si de coeziune, trebuie sa ne propunem atragerea de noi resurse. O varianta ar fi sa atragem un imprumut de 7-8 mld. ¤ de la BERD”, explica acesta.
Chiar si Mihai Tanasescu, fost ministru de Finante din partea Partidului Social-Democrat, considera programul drept un proiect “ambitios”.
Mai mult, Tanasescu considera ca, pentru a atinge un deficit bugetar de 2,5% din PIB, este necesara o restructurare a cheltuielilor publice, o inghetare sau, cel mult, o crestere temperata a salariilor. Or, programul de guvernare mizeaza, in mare parte, pe salarii si pensii in crestere, pe accentuarea masurilor sociale.
Ultimul ministru de Finante, Varujan Vosganian, critica si el programul PSD-PD-L. Vosganian a declarat pentru
Business Standard ca noul program de guvernare este maximalist, si poarta puternic marca populismului. “Nu se poate in acelasi timp sa reduci fiscalitatea si sa dublezi alocatiile”, a precizat ministrul. Potrivit acestuia, daca se aplica masurile din program, deficitul bugetar va ajunge in 2009 la 6% din PIB.
“Dublarea alocatiilor pentru copii inseamna un efort bugetar de 250 milioane de euro, iar reducerea TVA la 5% la alimentele de baza, un minus la incasari de 200 milioane de euro”, a precizat Vosganian.
Printre masurile fiscale din programul de guvernare care coincid cu cererile venite din mediul de business se numara simplificarea procedurilor necesare inregistrarii firmelor la intrarea pe piata si reglementarea de urgenta a procedurii de aprobare tacita, reducerea numarului de taxe si impozite si trecerea la elaborarea bugetului de stat in sistem multianual. O serie de masuri ale viitorului
Executiv vizeaza sustinerea activitatii IMM-urilor, cele mai expuse la contextul crizei economice.
Astfel, guvernul condus de Emil Boc are in vedere aplicarea noilor scheme de ajutor de stat, in vederea stimularii activitatilor de productie si inovare a IMM-urilor, majorarea capitalului CEC Bank in scopul finantarii proiectelor IMM-urilor si capitalizarea Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.
Boc: Noul guvern va avea 18 ministere
Premierul desemnat Emil Boc a anuntat ieri ca liderii PD-L si PSD au convenit ca noul guvern sa aiba 18 ministere, premier, vicepremier si un ministru delegat pentru relatia cu Parlamentul. In noua formula, Ministerul Economiei si Finantelor a fost divizat in Ministerul Economiei si Ministerul Finantelor Publice, in timp ce Internele si Administratia raman la un singur minister, iar la Transporturi se adauga si Infrastructura. In urma negocierilor, reprezentantii celor doua partide au decis si infiintarea Ministerului Tineretului si Sportului, precum si a Ministerului Turismului, largind astfel vechea schema, care cuprindea 16 portofolii si din care facea parte si ministrul delegat pentru relatia cu Parlamentul. Presedintele PSD Mircea Geoana a declarat ca la Ministerul Justitiei va fi un ministru independent, conform intelegerii dintre social-democrati si democrat-liberali. Geoana nu a dat detalii insa in legatura cu posibilele variante, aratand doar ca ambele partide vor convoca forurile interne maine, pentru validarea propunerilor de ministri facute de cele doua tabere si pentru definitivarea structurii Executivului. Emil Boc declarase, dupa sedinta Colegiului Director al PD-L, ca vineri urmeaza sa fie depus la Parlament si programul de guvernare al coalitiei, alaturi de lista membrilor guvernului, iar sambata si duminica, acestia urmeaza sa fie audiati in Parlament, pentru ca plenul sa voteze luni viitorul Executiv. Desi liderii celor doua partide nu au facut publice posibilele nume din noul Executiv, surse politice sustin ca democrat-liberalii si-ar fi adjudecat deja Ministerul Economiei si Ministerul Finantelor Publice, pentru primul favoritul fiind Adriean Videanu, iar pentru al doilea, Ionut Popescu, Gheorghe Pogea sau chiar Theodor Stolojan. Tot democrat-liberalilor se pare ca le-ar reveni si Internele, si Administratia, pentru care intentioneaza sa-l propuna pe Vasile Blaga. La Justitie, PD-L ar putea sa-l propuna pe Corneliu Barsan, judecator la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. PSD ar putea prelua Agricultura, pentru care e posibil sa-l numeasca pe Valeriu Steriu, dar si Transporturile, pentru care favorit ar fi Liviu Dragnea. (V.D.)
>Infrastructura
Noul program de guvernare prevede, printre altele, finalizarea pana in 2012 a aproape 1.000 km de autostrada, obiectiv care pare imposibil de atins din perspectiva jucatorilor din domeniu. Din acest total, 254 km reprezinta tronsonul Bors-Targu Mures din Autostrada Transilvania si 110 km intre Bucuresti si Comarnic. De asemenea, guvernul se mai angajeaza sa inceapa lucrarile pentru alti 720 km de autostrada si sa modernizeze 5.000 km de drumuri nationale. “Nu mi se pare posibila finalizarea, pana in 2012, a 1.000 km de autostrada, mai ales daca ne uitam la ceea ce s-a realizat pana acum”, considera Dan Petrescu, proprietarul companiei de transport terestru de persoane Dacos. In ceea ce priveste transportul feroviar, programul de guvernare prevede finalizarea, pana in 2009, a lucrarilor de modernizare a tronsonului de cale ferata Bucuresti-Constanta si, pana in 2011, a tronsonului Campina-Brasov. Totodata, taxa de utilizarea a infrastructurii (TUI) va fi modificata prin introducerea platii pe vagon, fata de plata pe tren - in prezent. (S.M.)
>Fiscalitate
Potrivit analistilor de profil, piata locala a produselor de lux ar putea inregistra o scadere de pana la un sfert, in contextul majorarii TVA-ului de la 19% la 25%, pe fondul crizei financiare fiind estimata deja o scadere a pietei de profil cu pana la 20%. “Cele mai afectate vor fi produsele de valoare mare, pe care romanii cu bani se vor orienta sa le cumpere din strainatate”, a precizat Oliver Petcu, managing partner la CPP Management Consultants. Programul nu include un calcul de impact asupra bugetului. “Trebuie sa vedem daca masurile fiscale propuse recent de Guvernul Tariceanu, care vin pe filiera europeana, vor fi mentinute de actuala guvernare. Trebuie sa vedem daca ramane in picioare acea reducere de 5%, acordata firmelor care-si platesc la timp impozitele. Ceea ce trebuie sa faca Guvernul este sa-si imbunatateasca gradul de colectare a veniturilor la buget”, a precizat pentru Business Standard Ionut Simion, Tax director la PricewaterhouseCoopers. (M.B.)
>Administratie si justitie
Programul de guvernare PD-L-PSD prevede, la capitolul “Reforma administratiei publice”, alocarea cotei defalcate de 47% din impozitul pe venit la bugetul local in functie de domiciliul fiscal al contribuabilului, nu al angajatorului, dupa cum se procedeaza in prezent. In textul elaborat de reprezentantii celor doua partide, masura este destinata cresterii autonomiei financiare a unitatilor administrativ-teritoriale, prin asigurarea stabilitatii resurselor financiare proprii. Directorul IPP, Adrian Moraru, este de parere ca masura este oportuna, dar excesiva. In domeniul justitiei, programul fixeaza ca obiective majore obtinerea de rezultate in lupta impotriva coruptiei, imbunatatirea politicii de resurse umane in magistratura si reducerea duratei proceselor. “Obiectivele sunt dictate de angajamentele asumate fata de UE. Pana la a ajunge sa aplicam masurile care se impun este o cale lunga, in conditiile in care in ambele formatiuni exista interese care vor fi ajutate de “masina de vot”, a mai declarat Moraru. (V.D.)
>Educatie
Chiar daca educatia ocupa un loc prioritar in programul de guvernare al PD-L si PSD, fiind chiar primul capitol dupa principiile de guvernare, specialistii consultati de Business Standard considera ca directiile si masurile anuntate sunt prea vagi. "Programul propune un «ghiveci» de principii si de masuri. In marea lor majoritate, sunt niste banale declaratii de intentie (extrem de vagi si de generale), printre care s-au strecurat si cateva masuri ridicate la rang de directii de actiune”, spune George Butunoiu, consultant HR si membru in proiectul Guvernul Privat. Unele dintre masurile propuse coincid cu cererile venite din mediul privat, desprinse din proiectul Guvernul Privat, insa sunt lipsite de concretete. "Sunt extraordinar de multe directii de actiune, ceea ce arata lipsa de focus si de prioritati. In afara de un singur obiectiv (care se obtine printr-o decizie, si nu ca efect al unor actiuni - 6% din PIB), toate celelalte nu sunt masurabile. Cine si cum va masura rezultatele «directiilor de actiune»?”, spune Dan Berteanu, general manager al holdingului de HR UBD. (R.I.)
>Piata muncii
Despre masurile propuse de viitorul Cabinet, referitoare la piata muncii si la asistenta sociala, reprezentantii sindicatelor si cei ai patronatelor considera ca nu au sustenabilitate din punct de vedere financiar. Pentru patru ani, suna bine majorarea salariilor si a pensiilor. Pe termen scurt, insa, nu exista solutii. Avem nevoie de un management de criza si de solutii concrete pentru urmatoarele sase luni”, a explicat directorul Confederatiei Nationale a Patronatului Roman, Cristian Parvan. De cealalta parte, nici sindicatele nu sunt multumite de promisiunile viitorului guvern. “Este un program extrem de optimist din punct de vedere social, cu multe cheltuieli, dar au omis sa spuna si de unde vor lua acesti bani. Este inutil sa ne spuna cu cat vor creste salariile pana in 2012, daca in martie anul viitor, romanii vor fi someri si nu vor avea ce sa puna pe masa. Voiam sa vad proiecte care sa relanseze economia, care sa duca la crestere economica. Pe acest proiect eu nu vad sursele de finantare”, a declarat presedintele BNS, Dumitru Costin. (S.C.)
>Sanatate
Programul de guvernare pe sanatate propune o strategie nationala pe opt ani, cresterea treptata a bugetului pana la 6% in 2012, informatizare si transparenta in cheltuirea banilor publici, stimulente pentru medicii care se stabilesc la tara, infiintarea de centre sanitare rurale, compensarea retetelor pentru pensionari cu minimum 90%, dezvoltarea parteneriatelor public-private, a privatizarilor si a managementului privat in sistemul public. “Realizarea acestui program inseamna investitii foarte mari, care ar cadea pe umerii statului intr-o perioada de criza. Cred ca statul nu va avea resurse sa finanteze acest program, care ar putea fi implementat prin parteneriate public-private sub diferite forme: externalizari, management privat in spitale etc“, spune Radu Tudorache, presedinte Newarch Investments, care include si distribuitorul de medicamente Montero. La randul sau, Mihail Marcu, presedintele MedLife, crede ca alocarea bugetara de 6% din PIB in 2012 e insuficienta pentru modernizarea sistemului. (D.B.)
>Mediu si Energie
Revizuirea strategiei energetice pe care o vrea Guvernul PSD-PDL este bine primita de mediul de afaceri din sector, care crede ca intr-o perioada de criza este absolut necesara o astfel de masura. "Programul de guvernare in domeniul energiei este perfect, fiind foarte bine elaborat, dar ramane de vazut cum va fi el implementat", spune Doru Voicu, director pentru dezvoltarea afacerii in cadrul CEZ Romania. Acesta adauga insa ca obiectivele sunt destul de ambitioase pentru o guvernare de patru ani, desi, daca autoritatile nu-si fixeaza tinte inalte, "nu ar fi posibil progresul in sector". Printre obiectivele noului guvern se numara si dezvoltarea unei piete interne de energie, transparenta, nediscriminatorie si competitiva, organizarea transparenta si eficienta a pietelor de energie, reorganizarea, retehnologizarea si eficientizarea in sectorul energetic de stat, dar si promovarea proiectelor de investitii in domeniul energiei regenerabile (energia eoliana, solara, biomasa, geotermala, inclusiv deseurile urbane). (S.D.)
>Agricultura
Principalele puncte din programul de guvernare privind sectorul agro-alimentar sunt reducerea TVA-ului la alimente de la 19% la 5%, cresterea exporturilor si echilibrarea balantei comerciale, sustinerea financiara si fiscala a agriculturii, accelerarea procesului de dezvoltare rurala, modernizarea si extinderea sistemului de imbunatatiri funciare, extinderea suprafetelor de paduri si dezvoltarea pisciculturii, sustinerea cercetarii agricole si a formarii profesionale, precum si reforma administrativa a agriculturii. “Reducerea TVA-ului la alimente ar fi foarte buna, ar fi cel mai mare ajutor pe care statul il acorda consumatorilor, cu conditia insa ca aceasta reducere sa se vada si pe rafturile magazinelor. Daca se reuseste, va fi un mare imbold pentru consum”, spune Waldemar Murgu, directorul Meggle Romania. Sorin Minea, presedintele Patronatului Romalimenta comenteaza ca realizarea propunerilor depinde de componenta exacta a noului guvern. ”Cert e ca, daca vor fi numiti tot oameni politici si nu specialisti, nu vor face absolut nimic”, a conchis Minea. (O.C.)
>Cercetare si IT
Noul guvern are in vedere cresterea gradului de acces al populatiei la serviciile publice informatizate la un procentaj de 20%, cresterea la 45% a locuintelor cu acces la internet si la 60% a firmelor care utilizeaza internetul pentru a interactiona cu institutiile statului. Pe de alta parte, bugetul total propus pentru domeniul cercetarii se ridica la 1% pana in 2012, fara ca programul de guvernare sa specifice metode concrete de alocare a banilor. "Eficientizarea si regandirea proceselor publice prin intermediul tehnologiei vor avea un retur al investitiei foarte bun, iar aceasta trebuie sa fie principala componenta de care noul guvern ar trebui sa tina seama. Fiecare ban pe care il investesti in sectorul public trebuie sa aiba garantia ca se va intoarce in beneficiul public”, considera Valentin Tomsa, director general al SAP Romania. El mai spune ca propunerile au un grad mare de generalitate si ca ar trebui eliminate din program masurile populiste. (M.F.)
>Turism
Printre obiectivele pe care noul program de guvernare le are in vedere pentru dezvoltarea pietei locale de turism se numara restructurarea institutionala si infiintarea unei organizatii specializate pentru politica de marketing in turism, aplicarea unui nou sistem de autorizare a facilitatilor de cazare, lansarea Programului de Dezvoltare Zonala a Turismului, elaborarea unui program multianual de promovare si acordarea de facilitati fiscale pentru promovarea turismului. Temele sunt considerate de analistii din sectorul de profil insuficiente, fara sa ia in considerare cerintele mediului de afaceri local. “Masurile din program, oricat de generice s-ar dori, nu acopera, nici teoretic, mai mult de un sfert dintre subiectele ce ar trebui sa se afle in agenda unui guvern care si-a propus sa valorifice unele dintre cele mai la indemana resurse ce ar putea genera o industrie eficienta si autosustenabila de export eficient de servicii”, este de parere Paul Marasoiu, presedintele Peacock Hotels. (O.C.)
>Programul noului guvern
- Crestere PIB cu 3,5% in 2009
- Inflatia medie va fi de 5% in 2009 si de 3% in 2012, de la 7,9% in 2008
- Cresterea castigului salarial mediu brut cu 10% in 2009, la 1.870 de lei, si cu 60% in 2012, la 2.722 de lei
- Cresterea numarului de angajati cu 45.000 de persoane in 2009, de la 5,05 mil. persoane la 5,1 mil.
- Program de construire a peste 1.000 km de autostrada, modernizare a sistemului feroviar si aerian
- Reducerea TVA la alimentele de baza la 5%
- Cresterea TVA, de la 19% la 25%, pentru produsele de lux
- Mentinerea cotei unice de impozit pe venit de 16% si acordarea de compensatii si deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri mici
- TVA de 19% pentru tranzactiile imobiliare efectuate in scop comercial de catre persoane fizice
- Impozit de 16% pe castigurile obtinute de persoane fizice in urma tranzactiilor imobiliare in scop comercial
- Cresterea autonomiei financiare a autoritatilor locale, prin transferul a 47% din impozitul pe venit in bugetul localitatii de resedinta a angajatului, si nu a angajatorului
- Sustinerea productiei agricole, prin stimularea comasarii voluntare a terenurilor
- Asigurarea capitalizarii Eximbank pentru extinderea instrumentelor de sprijin al productiei si al exportului
- Majorarea capitalului CEC Bank pentru finantarea proiectelor IMM
- Capitalizarea Fondului de Garantare a IMM-urilor
- Simplificarea procedurilor de infiintare a firmelor
- Salariu minim brut de 600 de lei, de la 1 ianuarie 2009
- Majorarea punctului de pensie, din ianuarie 2009, la 45% din salariul mediu brut prognozat pe economie
- Renta viagera dubla pentru arendarea terenurilor agricole
- Inlocuirea criteriului “cel mai mic pret este castigator” la licitatiile pentru constructia de drumuri
- Lista neagra cu constructorii de drumuri care nu-si respecta contractele
