Industria de apărare a României are noi opțiuni de înzestrare, mai ieftine, odată cu prezentarea primei rachete de croazieră autonome dezvoltate integral în țară. Nu se numește Carpați, ci Sahara.
Prima rachetă de croazieră dezvoltată în România -Sahara
Compania Oves Enterprise, inovatoare în domeniul dronelor și sistemelor de integrare a inteligenței artificiale în dispozitive de apărăre, anunță lansarea proiectului Sahara -o rachetă capabilă să atingă viteze de până la 0,85 Mach și să opereze ”de capul ei” în scenarii de bruiaj și război electronic.
Denumită Sahara Autonomous System, sistemul are în spate ani de cercetare și colaborare cu parteneri internaționali din industria de apărare. Racheta realizată lângă Feleac cântărește 50 de kilograme, 10 kilograme sunt dedicate încărcăturii, și este propulsată de un motor turbojet. Autonomia actuală este estimată la 200 de kilometri, însă proiectul include deja planuri de extindere spre modele cu rază medie și lungă, care ar putea atinge distanțe de până la 1100 de kilometri. În opinia echipei de producție unul dintre cele mai importante avantaje ale rachetei Sahara este capacitatea de a zbura la altitudini extrem de joase, în jur de 50 de metri înălțime, pentru a evita detecția radar, cerință definitorie pentru rachetele de croazieră moderne.
Investiția depășește un milion de euro iar testele viitoare încă două milioane de euro
Cu excepția motorului și a senzorilor optici, toate componentele rachetei -fuselajul, electronica, unitățile de procesare și controlul zborului- sunt în premieră tehnologică națională, Made în România. Sahara noastră se bazează pe un sistem inteligent AI ce rulează direct pe infrastructura internă a rachetei. Sistemul verifică autenticitatea semnalelor pentru a detecta tentativele de sabotare a navigației în conflictele moderne. În cazul în care semnalul devine inutilizabil, Sahara nu se întoarce la bază ci comută automat pe navigație. Primele teste interne confirmă ”o bună direcție”, iar compania pregătește demonstrații oficiale pentru anul 2026. Investiția de până acum depășește un milion de euro, iar următoarele faze de testare vor necesita încă aproximativ două milioane.
