Prima zi a dezbaterilor despre legile educaţiei: multe divergenţe, nicio concluzie

Toate subiectele dezbătute au fost controversate, printre cele mai des abordate numărându-se structura ciclurilor de studii, obligativitatea învăţământului de 13 ani, descentralizarea şi modalitatea de aprobare a legilor educaţiei, prin asumarea răspunderii sau prin votul parlamentului.

În privinţa structurii ciclurilor de studii, majoritatea părerilor exprimate nu au susţinut nici propunerea comisiei Miclea, cu cinci ani de învăţământ primar, cinci de gimnaziu şi trei de liceu, nici pe cea din Codul Andronescu, care prevede aceeaşi structură ca până în prezent, 4-4-4, cu includerea grupei pregătitoare pentru şcoală în învăţământul obligatoriu.

„Noi am propus structura 5-5-3, pentru că studiile făcute de noi arată că abandonul şcolar se produce la trecerea din clasa a VIII-a spre a IX-a. Modificând structura ciclurilor de studii, vrem să aducem şcoala la elev, nu elevul la şcoală, şi să reducem abandonul şcolar timpuriu”, a explicat şeful Comisiei prezidenţiale pe educaţie, fostul ministru Mircea Miclea.

Ministrul Ecaterina Andronescu a combătut, însă, argumentele lui Miclea, prin faptul că tendinţa europeană este aceea de a generaliza învăţământul liceal, iar o structură de tipul 5-5-3 nu este compatibilă cu propunerea sa de a obliga elevii, care termină clasa a X-a şi vor să se angajeze, să continue şcoala la seral sau la frecvenţă redusă.

Reprezentanţii inspectorilor şcolari au spus chiar că este imposibil să se mute grupa pregătitoare în cadrul învăţământului primar şi clasa a IX-a la gimnaziu, pentru că nu există baza materială şi resursa umană necesară acestor schimbări.

Părinţii, în schimb, s-au arătat pentru structura 5-5-3. „Nu ne interesează faptul că nu există, în prezent, infrastructura necesară. Să se facă. Elevii nu trebuie să fie afectaţi de detaliile materiale. În plus, vorbim aici despre o lege care să reformeze învăţământul pentru următorii 10-12 ani. Nici atunci nu vom avea resursele necesare?”, a spus preşedinta Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preunivesitar (FNAP-IP), Mihaela Gună.

În ceea ce priveşte descentralizarea, Mircea Miclea s-a arătat dezamăgit de faptul că, în Codul Andronescu, acest subiect nu este reformat tranşant şi se păstrează încă principiile egalitarismului. „Şcolile ar trebui să primească banii şi să-i administreze cum vor, chiar dacă se ajunge ca la o şcoală profesorii să fie plătiţi mai prost, iar la alta mai bine, în funcţie de cum ştie directorul să se gospodărească”, a afirmat Miclea.

Sindicalişii nu sunt însă de acord cu această abordare, susţinând şi că, prin finanţarea per elev, ar putea apărea probleme în mediul rural, unde sunt puţini elevi şi, implicit, puţine resurse financiare. „În mediul universitar, se atrage atenţia asupra pericolelor finanţării actuale, per student, iar noi încercăm să implementăm acest sistem găunos la preuniversitar”, a subliniat vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Rada Constantin.

Punctele de vedere divergente nu au ocolit nici modalitatea în care să fie aprobate legile. Unul dintre inspectorii şcolari prezenţi, care a declarat că vorbeşte în numele tuturor colegilor săi, a spus că profesorii şi inspectorii au nevoie de mai mult timp pentru parcurgerea legilor şi că, din acest motiv, aprobarea lor ar trebui amânată. Mai mult, forma finală ar trebui, în opinia aceluiaşi inspector, să fie votată de toţi cei implicaţi în sistemul educaţional.

Un alt inspector a spus, însă, că parlamentul, fiind ales şi de "actorii" din educaţie, ar trebui să aprobe legile. De aceeaşi opinie a fost şi secretarul de stat pe învăţământ preuniversitar, Adriana Pană, care a precizat că formula cea mai bună de aprobare a legilor educaţiei ar fi prin dezbatere în parlament, iar până la aceasta, modificările la nivelul examenelor naţionale, bacalaureat şi teze unice să se facă prin ordin de ministru. Reprezentanţii elevilor s-au arătat însă interesaţi de o aprobare rapidă a legilor, argumentul principal fiind acela de a şti cât mai din vreme la ce anume să se aştepte pentru anul şcolar ce va începe în septembrie.

Prezent la dezbateri, premierul Emil Boc nu s-a pronunţat în nicio direcţie faţă de modalitatea în care să fie aprobate legile educaţiei, însă intenţia deja exprimată a Executivului este aceea de a-şi asuma răspunderea pe aceste acte normative, la începutul lunii septembrie.

Discuţiile privind reforma legislativă a Educaţiei vor continua miercuri, când ar urma să fie abordate şi problemele legate de învăţământului universitar.