Noul euro? România, printre cele 6 ţări nemembre care vor negocia un acord cu "Cei 17"

România face parte dintre cele şase ţări care nu fac parte din zona euro, dar care au acceptat să adere la noul tratat interguvernamental pe care zona euro vrea să-l stabilească în vederea consolidării disciplinei fiscale, informează NewsIN. Şefii de stat sau de guvern din Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania, Polonia şi România şi-au exprimat intenţia de a se alătura procesului. Şefii de stat sau de guvern din Cehia şi Suedia îşi vor consulta parlamentele înainte de a lua o decizie", se arată într-un comunicat al Consiliului.

Acordul presupune în principal reglementări fiscale pentru echilibrarea bugetelor şi coordonarea politicii economice la nivel european, potrivit comunicatelor transmise de Consiliul Uniunii Europene după discuţiile de joi de la summit-ul de la Bruxelles, scrie MEDIAFAX.

"Unele măsuri descrise (adoptate la summit - n.r.) pot fi implementate prin legislaţie secundară. Şefii de stat sau de guvern din zona euro consideră că unele măsuri ar trebui incluse în legislaţia primară. Pentru că nu s-a ajuns la unanimitate între statele membre UE, s-a decis să le adoptăm printr-un acord internaţional care va fi semnat în martie, sau mai devreme. Obiectivul rămâne să includem aceste chestiuni în tratatele Uniunii cât mai urgent. Şefii de stat sau de guvern din Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania, Polonia şi România şi-au exprimat intenţia de a se alătura procesului. Şefii de stat sau de guvern din Cehia şi Suedia îşi vor consulta parlamentele înainte de a lua o decizie", se arată într-un comunicat al Consiliului.

Potrivit declaraţiilor preşedintelui Consiliului UE, Herman Van Rompuy, "compactul fiscal" european va presupune un angajament din partea statelor participante la un control fiscal solid, introducerea acestuia în Constituţie, consolidarea reglementărilor privind procedura de deficit excesiv prin automatizarea sancţiunilor şi transmiterea proiectelor de buget Comisiei Europene spre verificare.

Liderii Uniunii Europene au căzut de acord, joi noaptea, în privinţa încheierii unui acord interguvernamental între ţările zonei euro, care să înăsprească disciplina fiscală, dar au eşuat în încercarea de a modifica tratatul UE, în special din cauza opoziţiei Marii Britanii.

Premierul Marii Britanii: Termenii tratatului erau 'inacceptabili'. Îi urez succes Zonei Euro în a-şi rezolva problemele

Londra a cerut concesii din partea partenerilor europeni mai ales în ceea ce priveşte supravegherea sectorului financiar, cereri considerate excesive şi inacceptabile în cadrul UE, scrie Agerpres.

'Dacă nu putem obţine protecţie în interiorul tratatului, mai bine rămânem afară', a spus premierul britanic într-o conferinţă de presă, la sfârşitul primei zile a Consiliului European de iarnă, la Bruxelles.

Potrivit premierului Cameron, 'interesele britanice în cadrul UE' precum libertatea schimburilor, deschiderea pieţelor trebuiau să fie protejate.

'Ceea ce a ieşit nu era în interesul Marii Britanii, deci nu am acceptat. (...) Nu puteam prezenta acest nou tratat în faţa parlamentului nostru', a adăugat şeful guvernului de la Londra.

El a urat totodată 'succes' zonei euro 'pentru a-şi rezolva problemele', făcând aluzie la acordul la care s-a ajuns în nopatea de joi spre vineri pentru întărirea disciplinei bugetare.

Regula de aur

Fiecare stat din zona euro va trebui să adopte o "nouă regulă bugetară" la "nivel constituţional sau echivalent", care să afirme că bugetul naţional "trebuie în principiu să fie la echilibru".

Comisia Europeană va trebui să definească principiile acestei "reguli de aur", preţuită de preşeditele francez Nicolas Sarkozy, care nu a reuşit însă să impună adoptarea ei în Franţa.

"Curtea de Justiţie va avea autoritate pentru a verifica transpunerea acestei reguli la nivel naţional", adaugă proiectul de comunicat.

Este prevăzut de asemenea să devină aproape automate sancţiunile pentru ţările al căror deficit public depăşeşte 3 la sută din PIB sau în care nivelul datoriei globale creşte prea mult.

"Imediat ce Comisia Europeană declară că un stat membru depăşeşte nivelul de 3 la sută, vor fi consecinţe automate, cu excepţia cazului în care Consiliul (printr-un vot al statelor zonei euro) decide altceva, cu majoritate calificată", potrivit textului. "Circumstanţe excepţionale" pot fi "luate în calcul".

"Stabilitatea şi integritatea Uniunii Economice şi Monetare şi a Uniunii Europene în ansamblul său necesită punerea rapidă şi energică în aplicare a măsurilor deja convenite, precum şi măsuri ulterioare calitative în privința unei uniuni fiscale reale în zona euro", spune proiectul obţinut de Reuters.

Liderii europeni intenţionează să introducă mecanismul de stabilitate europeană (ESM) din iulie 2012, acesta urmând să primească licență bancară. Proiectul spune, de asemenea, că actualul fond european de stabilitate financiară (EFSF), care va mai funcţiona până la mijlocul lui 2013, şi ESM, ar putea rula în paralel pentru un an.

Capacitatea de creditare maximă a ESM, stabilită la 500 miliarde de euro, nu va fi diminuată de banii cheltuiți de EFSF, cum era planul iniţial.

Germania s-au opus propunerii de acordare a unei licenţe bancare ESM, emiterii obligațiunilor comune zonei euro şi funcţionării în paralel a EFSF şi ESM, potrivit unui oficial de rang înalt al Germaniei, citat de Reuters.

O licenţă bancară ar permite ESM accesul la fondul de bailout al Băncii Centrale Europene, sprijinindu-i capacitatea de a face faţă crizei datoriilor zonei euro. Proiectul mai prevede și capacitatea ESM de a recapitaliza băncile în mod direct.