Neavând timp de pierdut, el a început deja eforturile în acest sens, înainte de ceremonia de învestire de marţi. Obama şi consilierii săi s-au întâlnit cu congresmenii pentru a discuta un pachet de stimulare a economiei în valoare de 825 de miliarde de dolari şi o cerere de deblocare a altor 350 de miliarde de dolari din planul de salvare adoptat deja.

Reuters prezintă câteva dintre provocările cu care se va confrunta viitorul preşedinte şi planurile pe care le-a trasat în acest sens.

RECESIUNEA ECONOMICĂ

Economia americană a intrat în recesiune în decembrie 2007, iar această perioadă de 12 luni este deja cea mai lungă de la începutul anilor '80 până în prezent. Dacă va dura 16 luni, va fi cea mai lungă după Marea Depresiune.

Angajatorii au desfiinţat 1,9 milioane de locuri de muncă în ultimele patru luni, iar pe tot parcursul anului 2008, 2,6 milioane de persoane şi-au pierdut slujbele, un record după 1945. Rata şomajului a ajuns la 7,2% luna trecută, faţă de 6,8% în noiembrie. Obama a avertizat că această rată ar putea depăşi 10% în viitor.

De asemenea, congresmenii se tem că piaţa imobiliară, aflată în centrul problemelor economice, ar putea scădea şi mai mult.

CUM SE COMPARĂ CRIZA ACTUALĂ CU ALTE PERIOADE DE RECESIUNE DIN STATELE UNITE?

Prăbuşirea burselor, falimentul unor companii ca Lehman Brothers şi Bear Sterns, altădată actori importanţi pe piaţă, şi problemele întâmpinate de grupuri ca Citigroup au determinat experţii să compare situaţia actuală cu Marea Criză. Însă, în ceea ce priveşte consecinţele asupra americanilor de rând, criza actuală aduce aminte mai degrabă de cea de la începutul anilor '80. Creşterea ratelor dobânzii care a vizat combaterea inflaţiei mari din anii '70 a dus la probleme în anii 1980 - 1982.

În situaţia actuală, economiştii sunt mai îngrijoraţi de deflaţie, adică de scăderea generalizată a preţurilor, decât de inflaţie.

În timpul Marii Depresiuni, când Franklin Delano Roosevelt a început să pună în aplicare New Deal, circa un sfert dintre americani erau şomeri. Chiar dacă rata şomajului va depăşi 10%, economiştii cred că aceasta nu se va ridica la nivelul celei din timpul Marii Crize.

CE PROPUNE OBAMA?

Obama colaborează cu Congresul democrat, pentru a pune la punct un pachet de măsuri evaluat la peste 775 de miliarde de dolari, ce vizează relansarea economiei. Viitorul preşedinte vrea ca pachetul să fie aprobat la mijlocul lunii februarie.

Planul include finanţarea unor lucrări de publice, precum construcţia de drumuri şi şcoli noi, dar şi stimulente pentru a promova eficienţa energetică. De asemenea, proiectul prevede reducerea impozitelor.

Dar senatorii democraţi i-au sugerat să renunţe la acordarea de facilităţi fiscale companiile care angajează şomeri. Proiectul este încă în discuţie.

Echipa de tranziţie a lui Obama a reuşit să convingă Senatul să deblocheze şi cea de a doua jumătate a unui plan de salvare de 700 de miliarde de dolari. Aceste măsuri nu sunt populare în rândul congresmenilor, care consideră că societăţile financiare au primit prea mult, cu prea puţine condiţii. Mulţi ar prefera ca mai mulţi bani să meargă către proprietarii de locuinţe care întâmpină dificultăţi în achitarea ratelor. Obama împărtăşeşte acest punct de vedere şi şi-a luat angajamentul să restructureze planul.

Pe termen lung, viitorul preşedinte a promis că va înăspri reglementările de pe Wall Street, Din punctul său de vedere, lipsa unei monitorizări corespunzătoare este principala cauză a crizei.

VOR TRECE UNELE PRIORITĂŢI DIN CAMPANIE ÎN PLAN SECUND?

Obama va trebui să se concentreze asupra unor dosare de politică externă, de exemplu criza din Gaza, încă de la început. Dar analiştii sunt de părere că unele dosare interne, ca reformarea sistemului sanitar sau combaterea încălzirii globale, vor trebui să aştepte până când situaţia economică va fi stabilizată.