Prioritatea numărul unu a Franţei, ajutorul pentru Grecia. Pe locul doi, consolidarea propriului buget

Problemele financiare ale Franţei sunt departe de a fi la fel de serioase ca cele ale Greciei, dar o analiză serioasă a estimărilor referitoare la buget sugerează că se află mai aproape de naţiunile europene periferice decât vrea să recunoască.

Deficitul bugetului francez urmează să urce în acest an la 8,2% din PIB, cel mai ridicat nivel din cel puţin o jumătate de secol, în timp ce datoria publică va atinge 83,2% din PIB, nivel care implică un avans de 20 de puncte procentuale în doar doi ani.

"Oamenii ar trebui să fie îngrijoraţi mai mult în privinţa Franţei", a declarat Nick Kounis, economist şef la Fortis Bank pentru regiunea Europa.

El a arătat că situaţia finanţelor publice franceze se aseamănă mai mult cu cea din Italia decât din Germania, iar datoriile ar putea intra uşor pe o spirală ascendentă, dacă deficitele nu sunt ţinute sub control.

Chiar înainte de criza financiară de la sfârşitul anului 2008, premierul francez Francois Fillon a declarat direct că Franţa este "falită". De atunci, statul a cheltuit mai multe miliarde de euro pentru susţinerea economiei.

Preşedintele Nicolas Sarkozy a declarat că prioritatea este stimularea economiei fragile, care, potrivit estimărilor, va avansa cu 1,4% în 2010, după o contracţie de 2,2% în 2009.

Guvernul, îngrijorat de situaţia finanţelor publice, a propus în acest an reforma sistemului de pensii şi a promis limitarea cheltuielilor publice în 2011.

Agenţia de evaluare financiară Fitch a avertizat în această săptămână că Franţa, Marea Britanie şi Spania sunt printre cele mai expuse ţări la o retrogradare a ratingului "AAA" care implică cel mai redus risc pentru investiţii.

Totuşi, spreadul obligaţiunilor franceze pe termen de zece ani faţă de obligaţiunile germane a fost de numai 0,38% în timpul crizei recente din UE, faţă de peste 4% în cazul Greciei şi peste 1% pentru Spania.

"Într-o anumită măsură, Franţa dispune de statutul de a fi doua mare economice din zona euro şi tinde să beneficieze de lichidităţi şi fluxuri de capital", a arătat Kounis.

Totuşi, unul dintre motivele pentru care Sarkozy a fost în fruntea mişcării de susţinere a Greciei este teama că problemele din piaţă s-ar putea extinde, obligând Franţa să plătească mai mult pentru a-şi respecta obligaţiile financiare.

Liderii UE au convenit, joi, la Bruxelles, să sprijine financiar Grecia, acesta urmând să fie primul program de acest tip destinat unui stat din zona euro, de la crearea monedei unice, în urmă cu 11 ani.

"În teorie, este posibil un efect de domino, de aceea este importat că hemoragia Greciei să fie oprită imediat", a declarat Marc Touati, analist şi director general la compania de servicii financiare Global Equities.

El consideră că după Grecia ar putea urma probleme în Spania, Portugalia, Italia şi ulterior în Franţa.