money.ro
Actualitatemoney.ro

“Privatii” cer Master Plan revizuit la 7 ani si exproprieri rapide pe infrastructura

Publicat la 12.10.2008, 21:00:00

Urmărește money.ro pe Google News
Distribuie:WhatsAppFacebookX
“Privatii” cer Master Plan revizuit la 7 ani si exproprieri rapide pe infrastructura

Participantii la discutie au sustinut ca acest Master Plan va identifica, printre altele, si principalele surse de finantare, cum ar fi, de exemplu, cresterea accizei fara a influenta pretul litrului de benzina, dar care, in acelasi timp, va avea ca efect construirea a 300 de kilometri de autostrada anual.

Investitiile in infrastructura ar reprezenta si o metoda de mentinere a Romaniei pe linia de plutire, in contextul actual. “Daca intram intr-o recesiune globala, culmea e ca teoria economica clasica (arata cum - n.red.), dupa criza din ‘29, Keynes si pe urma Roosvelt si, intamplator, chiar Adolf Hitler au implementat asa-zisa interventie a statului in economie si au iesit cu infrastructura”, a declarat George Mucibabici, presedintele Deloitte Romania si fost presedinte la Banca Ion Tiriac, actuala UniCredit Tiriac Bank. Totodata, acesta considera ca sansa Romaniei este ca nu a cheltuit toti banii pentru infrastructura, la care se mai adauga si imprumuturile promise. “In contextul european si mondial, tara noastra poate sa balanseze efectele, daca este o recesiune economica, prin lucrari de infrastructura publica”, a mai spus oficialul Deloitte.

Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Nationale a Transportatorilor Rutieri (UNTRR), a spus ca, la nivel european, marii investitori se uita mereu la Romania si vor sa-si dezolte afacerile in partea de est a Europei, dar sunt impiedicati de costurile mari pe care le-ar avea din cauza infrastructurii. “Din nefericire, isi fac mereu calcule si isi dau seama ca prin porturile din Olanda, Germania sau, de curand, Slovenia este mult mai rentabil sa treaca decat prin Constanta”, a spus Dinescu. In prezent, in Romania, Portul Constanta este subdezvoltat, nu exista infrastructura rutiera, iar aeroporturile nu pot primi aeronave de dimensiuni mari. “Exista o presiune benefica pe transportul aerian, insa doar pe anumite rute interne. Existenta unei infrastructuri bune ajuta transportul aerian. Din 16 aeroporturi, doar sase accepta un trafic normal”, a adaugat Gheorghe Racaru, directorul general al Blue Air, in cadrul aceleiasi dezbateri. In ceea ce priveste sectorul feroviar, principala prioritate ar fi sprijinirea centrelor intermodale, adica asigurarea punctelor de schimb intre naval si cale ferata sau rutier si cale ferata. “Aceste centre trebuie dezvoltate in zonele cu activitate comerciala semnificativa, si nu in locul vechilor terminale CFR, care sunt in afara rutelor actuale de transport”, considera Stefan Roseanu, secretarul general al Asociatiei Industriei Feroviare (AIF).

Ideea realizarii unui Master Plan pe termen lung a fost sustinuta si de Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). Documentul ar trebui sa defineasca, pe o perioada de 10-15 ani, ce drumuri se vor construi in Romania, dar sa rezolve si problema exproprierilor si a descarcarilor arheologice. Mai mult, reprezentantul AOAR a dat ca exemplu Franta, care, desi are o retea de drumuri si autostrazi bine pusa la punct, totusi a gandit un plan pe o perioada de 20 de ani pentru dezvoltarea infrastructurii.

De altfel, Parvan a amintit cazul investitorului Mercedes, pe care Romania l-a pierdut tocmai din cauza infrastructurii. O alta problema ridicata de oficialul AOAR, care ar putea fi rezolvata de viitorul guvern, este incercarea de a atrage forta de munca.

“Ne confruntam cu lipsa fortei de munca, mai ales la lucrarile de infrastructura. Daca se va impune prin caietul de sarcini ca salariul sa fie dublul sau triplul salariului mediu pe economie pentru cei care lucreaza in infrastuctura, atunci vom atrage un numar mai mare de oameni in acest segment”, spune Parvan.

Daca toate conditiile legate de stabilitatea politica, legislatie si context economic ar fi indeplinite, Romania ar putea construi intre 100 si 300 km de autostrada pe an, au stabilit participantii la dezbatere. Lungimea minima a retelei de autostrazi ar fi de 1.700 km. “Exista prioritati cum ar fi coridorul IV, coridorul IX, Autostrada Transilvania, Autostrada Moldova sau Cluj. Conform studiilor, valoarea pentru aceste proiecte ar fi de 16 mld. euro”, a explicat Bogdan Sgarcitu, director de Comunicare al Bechtel.

Din seria de dezbateri din proiectul Guvernul Privat urmeaza si alte teme sa fie analizate de oamenii de afaceri, cum ar fi Educatie, Sanatate, Fiscalitate, Agricultura, Mediu-Energie, Turism, Administratie Publica.

Propuneri ale grupului de lucru

Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.

Newsletter zilnic money.ro

BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.

Urmărește money.ro pe Google News

Articole înrudite