Exproprieri în interes public mai rapide, prin decizii ferme, şi mai multă transparenţă în atribuirea licitaţiilor pentru proiectele de infrastructură, care să facă parte dintr-un Master Plan, revizuit o dată la şapte ani, agreat de toate partidele, sunt doar două dintre măsurile pe care mediul de afaceri le-a propus ca priorităţi pentru viitorul guvern, în timpul dezbaterii cu tema Infrastructura, prima etapă a proiectului Business Standard, Guvernul Privat.
Participanţii la discuţie au susţinut că acest Master Plan va identifica, printre altele, şi principalele surse de finanţare, cum ar fi, de exemplu, creşterea accizei fără a influenţa preţul litrului de benzină, dar care ar putea avea ca efect construirea a 300 de kilometri de autostradă anual. Investiţiile în infrastructură ar putea reprezenta pentru România şi o metodă de menţinere pe linia de plutire, în contextul crizei financiare actuale.
"Dacă vom intra într-o recesiune economică, România are şansa unică de a balansa efectele negative prin lucrările de infrastructură publică care pot să angajeze o mulţime de persoane şi resurse. În cazul acestor lucrări mari de infrastructură, există efecte benefice în amonte pe toate canalele. Dacă banii stabiliţi de la UE pentru infrstructură, pe care România nu i-a cheltui încă, se planifică şi se cheltuiesc în perioada următoare, putem să ne menţinem un ritm oarecare de creştere economică în contextul în care Europa şi SUA ar putea intra în recesiune economică", a declarat George Mucibabici, preşedintele Deloitte România şi fost preşedinte la Banca Ion Ţiriac, actuala UniCredit Ţiriac Bank.
Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri (UNTRR), a spus că, la nivel european, marii investitori se uită mereu la România şi vor să-şi dezolte afacerile în partea de est a Europei, dar sunt împiedicaţi de costurile mari pe care le-ar avea din cauza infrastructurii. “Din nefericire, îşi fac mereu calcule şi îşi dau seama că prin porturile din Olanda, Germania sau, de curând, Slovenia este mult mai rentabil să treacă decât prin Constanţa”, a spus Dinescu. În prezent, în România, Portul Constanţa este subdezvoltat, nu există infrastructură rutieră, iar aeroporturile nu pot primi aeronave de dimensiuni mari. “Există o presiune benefică pe transportul aerian, însă doar pe anumite rute interne. Existenţa unei infrastructuri bune ajută transportul aerian. Din 16 aeroporturi, doar şase acceptă un trafic normal”, a adăugat Gheorghe Răcaru, directorul general al Blue Air, în cadrul aceleiaşi dezbateri. În ceea ce priveşte sectorul feroviar, principala prioritate ar fi sprijinirea centrelor intermodale, adică asigurarea punctelor de schimb între naval şi cale ferată sau rutier şi cale ferată. "Aceste centre trebuie dezvoltate în zonele cu activitate comercială semnificativă, şi nu în locul vechilor terminale CFR, care sunt în afara rutelor actuale de transport", consideră Ştefan Roşeanu, secretarul general al Asociaţiei Industriei Feroviare (AIF).
