Privatizări strategice în energie

 Rămas fără resursele de petrol, preluate de OMV, în urma contractului de privatizare al Petrom şi pus în faţa faptului împlinit, odată cu vânzarea Rompetrol Group către kazahii de la KazMunaiGaz, statul român caută să obţină un echilibru strategic în ceea ce priveşte producţia şi mai ales controlul resurselor, producţiei şi distribuţiei de energie.

După ce a vândut 5 din cele 8 filiale de distribuţie a energiei electrice, statul pare să se răzgândească în privinţa celor trei pe care le mai are în portofoliu, considerându-le obiective strategice. Nu a fost exclusă varianta privatizării, dar ministrul Vosganian a precizat că va trebui analizată foarte bine oportunitatea vânzării acestora.

În ceea ce priveşte energia nucleară, statul caută un parteneriat cu investitorii privaţi, pentru a construi reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. În ceea ce priveşte Nuclearelectrica, se urmăreşte ştergerea urgentă a datoriilor istorice, precum şi listarea la bursă începând cu 2008. Pachetul majoritar de acţiuni nu va fi vândut, Nuclearelectrica fiind considerat un producător strategic de energie.

În ceea ce priveşte producţia minieră, guvernul îşi propune vânzarea, până la finele lui 2008, a complexurilor energetice Rovinari, Turceni şi Craiova. Investitorii privaţi vor fi însă obligaţi să asigure continuarea activităţii în condiţiile impuse de legislaţia privind protecţia mediului.

Pentru Hidroelectrica, documentul stabileşte continuarea privatizării microhidrocentralelor şi privatizarea unor hidrocentrale de mărime medie. După aceste măsuri, Hidroelectrica va fi privatizată parţial pe piaţa de capital, însă acţionarul majoritar va rămâne statul român, întrucât Hidroelectrica este un producător strategic.