Producătorii de alimente cer renunțarea la prețurile plafonate

Producătorii de alimente din România cer renunțarea la măsurile de plafonare a prețurilor la alimente și revenirea la o economie de piață liberă, argumentând că o astfel de măsură nu a fost implementată în niciun alt stat european.

Aceștia atrag atenția asupra efectelor negative ale intervenției prelungite a statului în sectorul economic și cer respectarea principiilor economiei libere pentru a asigura un echilibru corect între producători și consumatori.

Federația Romalimenta, care reprezintă interesele producătorilor de alimente din România, a subliniat că, deși înțelege motivele din spatele adoptării măsurilor temporare de plafonare a prețurilor alimente, acestea ar trebui să fie excepționale și de scurtă durată.

„Federația Romalimenta a înțeles imperativul verii 2023 – calmarea inflației alimentare și atenuarea efectelor ei asupra populației, participând activ la finisarea mecanismelor instituite prin OUG 67 și abținându-se de la orice comentarii contestatare, indiferent de canalul de comunicare,” a declarat organizația. Totuși, aceasta a atras atenția că intervenția statului ar trebui să fie limitată în timp și că perpetuarea măsurilor actuale pune în pericol funcționarea normală a pieței.

Măsurile temporare devin permanente

În ciuda înțelegerii inițiale față de necesitatea măsurilor pe termen scurt, producătorii de alimente au observat o prelungire nejustificată a acestora, precum și extinderea lor la un număr tot mai mare de produse.

În opinia acestora, măsurile temporare adoptate pentru o perioadă de trei luni au ajuns să fie prelungite fără un termen clar de încetare. „Ce s-a dorit pentru trei luni a ajuns deja la un an și jumătate, iar de la 14 produse ajungem la toate, și fără niciun termen,” au arătat producătorii.

Aceștia subliniază că o economie de piață funcțională trebuie să permită forțelor economice să regleze oferta și cererea, prețurile și producția. „Ne întrebăm dacă în Constituție mai e scris că avem economie liberă de piață?” se întreabă reprezentanții producătorilor, referindu-se la faptul că măsurile de plafonare par să contravină principiilor economiei de piață liberă.

Intervenția statului în economie, spun aceștia, poate fi uneori necesară în situații excepționale, dar numai dacă este limitată atât în timp, cât și în aplicare. În caz contrar, există riscul ca aceste intervenții să devină permanente, afectând grav dinamica pieței și competitivitatea întreprinderilor. Producătorii de alimente consideră că prelungirea măsurilor de plafonare nu mai poate fi justificată, fiind atât neviabilă, cât și păgubitoare pentru economie.

Argumente împotriva plafonării prețurilor la alimente

În opinia producătorilor, plafonarea prețurilor este o măsură lipsită de fundament economic, deoarece nu există un argument viabil care să susțină continuarea acesteia. Aceștia consideră că revenirea la economia de piață este singura soluție pentru a asigura funcționarea normală a mecanismelor economice.

„Cerem reintrarea în normalul economiei de piață – cel mai bun mecanism cunoscut până în prezent de reglare a producției, stocurilor, prețurilor, de răsplătire a eficienței și corectitudinii, în beneficiul atât al producătorilor, cât și al consumatorilor,” au declarat producătorii.

Aceștia ridică și alte întrebări privind lipsa de aplicare a plafonării prețurilor în alte sectoare economice și în alte state membre ale Uniunii Europene. Deși toate țările europene au fost afectate de inflația alimentară, niciun alt stat nu a impus o astfel de măsură de plafonare, ceea ce, în opinia producătorilor români, arată că nu este o soluție optimă.

În plus, producătorii subliniază că statul nu aplică această măsură nici măcar în propriile companii, cum ar fi cele din sectorul energetic, ceea ce ridică semne de întrebare asupra justificării ei în sectorul alimentar.

„Dacă plafonarea adaosurilor comerciale este o măsură bună, care nu dăunează nimănui și face bine tuturor, ne întrebăm: de ce niciun alt stat UE nu a aplicat-o, deși toate au trecut prin inflația alimentară? De ce nu o aplică statul în propriile companii, cele energetice, de exemplu? De ce nu o facem universală, și în chimie, construcții, bănci, servicii?” întreabă retoric producătorii de alimente, potrivit Adevarul.ro.