Ministrul Ion Bazac a intrat ieri în Guvern cu proiectul de ordonanţă de urgenţă care prevede introducerea acestei taxe. Dacă actul normativ este aprobat, acesta intră în vigoare imediat. Mecanismul, denumit “clawback”, va permite “realizarea unui flux de lichidităţi necesar plăţii facturilor, de care vor beneficia inclusiv producătorii”, este explicaţia dată de Ministerul Sănătăţii.
“Nu s-a discutat cu nimeni, şi lucrul ăsta ne îngrijorează. Sunt nişte măsuri arbitrare, care transformă mediul din România într-unul ostil, în condiţiile în care consumul de medicamente reprezintă un sfert din cel mediu din UE”, a declarat pentru Business Standard Dan Zaharescu, director executiv la Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente. Ordonanţa permite spitalelor să angajeze plăţi suplimentare de 2,8 miliarde de lei, adică aproape 700 milioane de euro, bani pe care să îi plătească abia anul viitor.
Astfel, “există banii necesari pentru ca personalul medical să îşi primească salariile pentru ultimele trei luni ale anului, există fonduri pentru ca pacienţii să poată fi trataţi, să beneficieze de medicamente compensate, de analize şi de alte investigaţii şi pentru ca spitalele să se aprovizioneze cu medicamente şi consumabile”, explică ministrul Sănătăţii, Ion Bazac.
Contribuţiile producătorilor de medicamente ar urma să crească proporţional cu încasările în contul medicamentelor gratuite sau compensate, decontate de stat.
“Sistemul clawback a fost utilizat sau încă este utilizat cu succes în state precum Italia, Polonia, Olanda, Ungaria, Belgia, Marea Britanie, Portugalia, Irlanda şi Franţa. De exemplu, Ungaria foloseşte acest sistem din anul 2006, utilizând o cotă procentuală unică de 12%, ce se aplică tuturor producătorilor ale căror produse se află pe lista de medicamente compensate sau care se utilizează în consum spitalicesc, argumentează ministerul.
Unele spitale nu mai au bani pentru medicamente şi investiţii şi sunt în situaţia de a întârzia plata salariilor. Din bugetul necesar pentru 2009, de 19,2 miliarde de lei, Fondul Unic are cheltuieli aprobate de numai 15,3 miliarde de lei.
În 2010, bugetul necesar va urca la 21,2 miliarde de lei. Potrivit proiectului privind bugetul de asigurări de sănătate pentru anul 2010, autorităţile propun revenirea la cota de contribuţii de 7%, de la 6,5% în prezent, şi majorarea cotei de contribuţii pentru concedii medicale de la 0,85% la 0,95%.
Documentul mai stipulează că veniturile la fondul de asigurări de sănătate nu acoperă necesarul de cheltuieli din sectorul sanitar, având în vedere că peste 6,4 milioane de persoane nu plătesc contribuţii la asigurările de sănătate, dar beneficiază de servicii, iar numărul salariaţilor a scăzut sub cinci milioane de persoane.
Astfel, potrivit notei de fundamentare a proiectului, în evidenţele medicilor de familie sunt peste patru milioane de copii până în 18 ani care nu plătesc contribuţii, aproape 800.000 de tineri, elevi, studenţi sau ucenici care nu au venituri proprii şi peste 900.000 de coasiguraţi (soţul, soţia sau părinţii fără venituri proprii) aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate.
Mai sunt asiguraţi în sistemul public de sănătate, fără a plăti contribuţii, şi aproape 60.000 de veterani şi văduve de război, 370.000 de persoane persecutate politic şi 15.000 de revoluţionari.
Peste 145.000 de persoane cu handicap şi 37.000 de bolnavi incluşi în programele naţionale de sănătate sunt scutiţi, de asemenea, de la plata contribuţiilor pentru sănătate.
Poziţia ARPIM: Mecanismul nu poate fi implementat în România
Reprezentanţii Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) consideră că mecanismul de clawback nu poate fi aplicat în piaţa locală pentru că nu există date statistice suficiente şi, în plus, nivelul fraudelor din piaţa locală - reprezentând medicamente decontate şi nelivrate - ajunge la 10% din piaţa de 1,8 miliarde de euro. “Aceste fraude ar trebui asumate de producătorii internaţionali”, a declarat pentru Business Standard Dan Zaharescu, director executiv ARPIM.
Acesta spune că mecanismul de clawback este aplicat în statele dezvoltate numai pe segmente limitate de piaţă. Mecanismul presupune ca, în condiţiile în care autorităţile au buget pentru 100 de unităţi de medicamente, iar necesităţile de consum se situează, de exemplu, la 130 de unităţi, diferenţa de finanţare pentru cele 30 de unităţi să fie acoperită de producători în corespondenţă cu cota lor de piaţă. Pe de altă parte, sistemul cost-volum invocat de Ministerul Sănătăţii presupune ca producătorul să ofere un preţ avantajos, în condiţiile în care autorităţile asigură un anumit volum de pacienţi. > D.B.
