Producătorii de pâine: Până în toamnă, sigur nu modificăm preţurile

“Până în octombrie, nu cred că se va majora preţul la pâine. În acest an, vom avea o producţie mai mică de grâu, raportat la 2008, şi, implicit, vom avea mai puţin grâu de panificaţie’’, a declarat pentru Business Standard Aurel Popescu, preşedintele Rompan, acesta fiind reticent în afirmaţii, pentru ‘’a nu influenţa piaţa’’.

Seceta din acest an a afectat suprafeţe însemnate de culturi agricole, în unele zone fiind înregistrate şi cazuri de culturi calamitate. De altfel, chiar ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, declara recent că, “în unele zone, calamităţile au trecut de 50%”. Cel mai probabil, efectul se va vedea în PIB, nefiind exclusă o reducere a contribuţiei agriculturii de până la câteva procente, faţă de 6,4% în 2008. Suprafeţele cultivate cu grâu s-au ridicat în acest an la circa 2,2 mil. hectare, faţă de 2,1 mil. ha în 2008, când media la hectar a ajuns la 3.484 kilograme, producţia totală la nivel naţional fiind de 7,5 mil. tone.

Pe fondul secetei, pentru 2009 este estimată o producţie de aproximativ 4 mil. tone, din care până la 40% ar putea fi grâu furajer, ceea ce ar putea duce la o creştere a preţului la grâul bun, nefiind exclusă şi scumpirea pâinii, spre sfârşitul anului.

“Doar 60% din grâul din acest an este de panificaţie, iar restul de 40% este furajer, aşa că este inevitabilă o majorare a preţului la grâul bun’’, a declarat pentru Business Standard Alin Giurea, preşedinte Pambac, acesta menţionând că, cel puţin în următoarele două luni, nu poate fi luată în calcul o eventuală majorare a preţului la pâine.

El afirmă că, după ce a analizat peste 300 de probe de grâu nou din aproape toate zonele ţării, poate spune că peste jumătate din cantitatea analizată nu se încadrează în categoria grâului de panificaţie, existând multe loturi cu o cantitate mare de gluten, însă cu indici de deformare mari. De asemenea, există şi unele loturi cu un conţinut de gluten sub minimul necesar grâului de panificaţie.

“Dacă recolta de grâu a anului 2009 va fi de circa patru milioane de tone, înseamnă că, cel puţin pentru următoarele câteva luni, Pambac nu va practica majorări de preţ pentru produsele de panificaţie fabricate. După ce se va încheia recoltatul şi se vor finaliza toate analizele, vom putea şti din ce lună vor fi operate modificări de preţ şi în ce cuantum. La Pambac, ultima majorare de preţ la produsele de panificaţie s-a făcut în anul 2007”, a declarat Giurea.

Pambac dispune de unul dintre cele mai moderne centre de morărit din România, inaugurat în anul 2004, ce include o moară de grâu, cu o capacitate de 800 tone pe zi, şi un siloz de tratament şi amestec făinuri, cu o capacitate de aproximativ 2.500 tone. Şi Constantin Boromiz, patronul Boromir, unul dintre principalii jucători de pe piaţa de morărit şi panificaţie, spune că nu ia în calcul, în următoarele luni, o majorare a preţului la pâine, dar situaţia pentru perioada următoare depinde de conjunctura internaţională. Oricum, grâul din acest an este mai slab calitativ, susţine Boromiz, care adaugă faptul că, la momentul actual, preţul de achiziţie pentru kilogramul de grâu variază între 4.000 de lei vechi şi 5.500 de lei vechi, fără TVA. Piaţa internă a panificaţiei se ridică la peste 1 mld. euro, principalii jucători fiind Vel Pitar, Boromir, Titan şi Dobrogea Grup. Anul trecut, producţia de pâine a depăşit 2 mil. tone.

Chiar dacă toată lumea se plânge de nivelul preţului la pâine, trebuie reţinut însă că acesta este de câteva ori mai redus decât în statele din UE, pe fondul salariilor mai mici de la noi. În rest, cheltuielile sunt cam aceleaşi, preţul grâului este la fel peste tot, ca de altfel şi cel al energiei electrice. Cu menţiunea că în România există un fenomen care a luat amploare de la an la an, astfel încât s-a ajuns ca evaziunea fiscală să reprezinte peste 70% din piaţă, cu efecte asupra producătorilor cinstiţi. În România, preţul mediu pentru obţinerea unui kilogram de pâine este de circa un euro, aproape la fel ca în Turcia şi Polonia, faţă de 2,40 euro în Franţa (la nivelul anului 2007) sau trei euro în Germania şi Italia, în timp ce în Ungaria se ajunge la 0,90 euro. Diferenţa faţă de UE o constituie cheltuielile mai mici cu salariile, care, în statele occidentale, reprezintă chiar şi până la 50% din costuri, spre deosebire de cele din România, unde acestea au o pondere de peste 10%. Pentru obţinerea unei pâini de 280 grame sunt necesare 220 grame de făină, la care se adună cheltuieli de producţie şi distribuţie, plus adaosul comerciantului, de până la 25%, potrivit datelor furnizate Business Standard de patronatul. Consumatorii se întreabă însă de ce procesatorii nu reduc preţurile la pâine în anii cu producţie mare de grâu, de ce acestea sunt la fel ca în anii cu recoltă slabă. “Indiferent de producţia realizată la grâu, preţul pâinii nu s-a micşorat, pentru că importurile şi intermediarii stabilesc regulile pe piaţă”, spune Ştefan Nicolae, preşedintele federaţiei Agrostar. Acesta este de părere că pâinea nu se va scumpi în perioada următoare, iar dacă va fi nevoie, România va apela la importuri, dar preţul actual de 100-107 euro pe tonă nu este de natură să ne dea motive de îngrijorare. De aceeaşi părere este şi Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicale din Industria Alimentară (FSIA), acesta susţinând că, pentru următoarele patru-cinci luni, nu se pune problema majorării preţului la pâine. Însă de ce nu au scăzut procesatorii preţurile în anii în care grâul a fost ieftin? “Indiferent dacă preţul la grâu a fost mai mare sau mai mic, producătorii de pâine nu au umblat la preţ, pentru dacă astfel şi-au compensat lunile în care au fost pe pierderi”, declară Frumosu.

Marii agricultori

Seceta din acest an a afectat şi marii agricultori, care anunţaseră iniţial pierderi şi de până la 40%.

“Anul acesta, recolta a fost atacată violent de secetă. Pierderile se ridică la 42%, comparativ cu producţia de anul trecut. Avantajul meu este că, în grup, am unităţi de industrializare, de procesare, iar tot ce obţinem din producţia agricolă se transformă în produse finite şi, automat, capătă o valoare adăugată şi ne mai scoatem din pierderi, pe de o parte. Pe de altă parte, suntem şi asiguraţi şi aşteptăm să se emită ordonanţa de Guvern prin care şi zona în care ne desfăşurăm noi activitatea (judeţul Vaslui - n.red.) să fie declarată calamitată”, spune Adrian Porumboiu, patronul Racova Com Agro Pan Vaslui. Omul de afaceri administrează aproximativ 50.000 hectare de teren arabil, din care circa 20% sunt în proprietate personală. În schimb, Mihai Anghel, patronul Cerealcom Dolj şi unul dintre cei mai mari agricultori din România, afirmă că se aşteaptă, în acest an, la o producţie-record de porumb, de până la 12 tone la hectar, datorită ploilor din ultima perioadă, în timp ce la grâu a obţinut, pe fondul secetei, o medie de aproximativ 5.500 kilograme la hectar, nivel similar celui de anul trecut. “Seceta a redus din producţie, în mai a fost groaznic. Nu ştiu de unde s-a făcut grâul. Dacă într-un an normal făceam şapte tone la hectar, acum am avut 5.500 de kilograme, aproape la fel ca în 2008”, a declarat pentru Business Standard Mihai Anghel. Proprietarul Cerealcom spune că, dacă la grâu producţia a fost la un nivel aproape similar celui de anul trecut, cel puţin cantitativ, nu acelaşi lucru se poate spune în cazul rapiţei, unde, cu o medie de 2.800 la hectar, au fost înregistrate pierderi. Şi Culiţă Tărâţă, patronul TCE 3 Brazi Piatra Neamţ, unul dintre cei mai mari cultivatori de cereale din România, cu aproximativ 66.000 ha, a anunţat că se aşteaptă ca seceta din acest an, cea mai puternică din ultimii zece ani, să îi reducă afacerile la nivel de grup cu aproape 40% faţă de anul 2008, când acestea s‑au ridicat la aproximativ 65 milioane de euro. Costurile pentru înfiinţarea unui hectar de cultură în IMB se ridică la numai 750-800 de euro, deoarece firma dispune de utilaje moderne.

Pentru fermierii obişnuiţi, cheltuielile sunt cu mult mai mari, declară patronul TCE 3 Brazi, care adaugă faptul că preţul minim pe care trebuie să îl obţină un agricultor pentru a nu înregistra pierdere este 160 de euro pe tona de grâu.