"Am propus eliminarea accizelor pentru o cantitate de până la 200 de litri de pălincă de 50 de grade şi reducerea la jumătate pentru o cantitate de până la 1.000 de litri. Propunerea a trecut de Senat şi sperăm că o să fie aprobată şi de Camera Deputaţilor", a declarat vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor de Pălincă din Ţara Oaşului, Cornel Mureşan. Acesta a precizat că dacă aceste măsuri nu vor fi aprobate, producătorii de pălincă vor protesta în faţa MADR. "Dacă se continuă cu accizarea a ceea ce producem pentru autoconsum, vom demonstra în faţa Ministerului Agriculturii, cum au făcut şi crescătorii de animale. Altă soluţie nu avem, pentru că acciza este mai mare decât preţul unui litru de pălincă. Noi vindem un litru cu 12 lei, iar acciza este 13,5 lei pe litru. Oricum, practic nu plăteşte nimeni acciza şi nici nu ar trebui plătită pentru că în Uniunea Europeană aceste produse tradiţionale beneficiază de anumite facilităţi fiscale", a menţionat Mureşan.
Potrivit reprezentanţilor producătorilor de pălincă, dincolo de problema accizării, producătorii se confruntă şi cu o producţie mică, diminuată de secetă în acest an. "Norocul domnilor este că nu au fost fructe şi nu am făcut nici pălincă. La Satu Mare nu am obţinut decât 10 % din producţia pe care o făceam în alţi ani. Oricum, lumea se teme de accizare, am ajuns să vindem pălinca pe sub mână", a declarat preşedintele Federaţiei Producătorilor de Pălincă, Gheorghe Ciocan.
Conform Codului Fiscal, ţuica şi rachiurile din fructe destinate consumului propriu al gospodăriilor individuale, în limita unei cantităţi echivalente de cel mult 50 de litri de produs pe an pentru fiecare gospodărie individuală, cu concentraţia alcoolică de 100% în volum, se accizează prin aplicarea unei cote de 50% din cota standard a accizei aplicată alcoolului etilic de 750 de euro/hectolitru.
Pentru alcoolul etilic produs în micile distilerii a căror producţie nu depăşeşte 10 hectolitri alcool pur/an se aplică accize specifice reduse. Beneficiază de accize reduse, de 475 euro/hectolitru distileriile mici care sunt independente juridic şi economic de orice altă distilerie, nu funcţionează sub licenţa de produs a altei distilerii.
În România există şase tipuri de ţuică protejate de UE, respectiv ţuica de Zetea, Valea Milcovului, Buzău, Argeş, Zalău şi Ardelenească de Bistriţa. De asemenea, este protejată horinca de Maramureş, Cămârzana, Seini, Chioar şi de Lăpuş. UE ne mai protejează cinci tipuri de vinars, anume de Târnave, Vaslui, Murfatlar, Vrancea şi Segarcea. Pentru rachiurile de fructe, România a obţinut recunoaşterea Uniunii Europene pentru băuturile comercializate sub denumirea palincă, însoţită de denumirea localităţii sau regiunea în care se fabrică.
Sursa: NewsIn
Producătorii vând pălinca "pe sub mână", din cauza accizării
Publicat la 26.11.2007, 11:23:15
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
Articole înrudite

Piețe financiare
ETF vs fond mutual: care e mai bun pentru un român?

Piețe financiare
Cum funcționează ROBOR și de ce contează pentru creditul tău

Piețe financiare
Aur vs Bitcoin: ce păstrează mai bine valoarea
Piețe financiare
13 din 16 echipe din SuperLiga au o casă de pariuri pe tricou. Anglia a interzis, România merge înainte
Piețe financiare
