Produsele tradiţionale româneşti nu sunt încă protejate pe piaţa europeană

"Până în prezent, niciun producător nu a solicitat protecţia denumirii unui produs alimentar. Nu este ceva nefiresc, sunt state care au aderat în 2004 şi abia acum au început să ceară protecţia pentru anumite produse. Important este că producătorii români au înţeles care sunt avantajele oferite de protecţia denumirii. Sunt semnale că produsele româneşti sunt aşteptate pe piaţa comunitară, însă calitatea acestora este garantată de protecţia denumirii", a spus directorul în cadrul MADR, Tudorel Baltă.

Acesta a precizat că, în cursul lunii aprilie, se va deschide la Braşov un Oficiu pentru produse tradiţionale.

"Oficiul are rolul de a oferi consultanţă producătorilor tradiţionali şi, implicit, celor care intenţionează să solicite protecţia denumirii produselor realizate. Dacă obţin protecţie, producătorii români vor putea să-şi valorifice mai uşor produsele pe piaţa europeană", a menţionat Tudorel Baltă.

Ministrul agriculturii, Dacian Cioloş, a declarat că, cel mai probabil săptămâna viitoare, Guvernul ar putea aproba înfiinţarea Oficiului Naţional pentru Produse Tradiţionale şi Ecologice. Potrivit lui Cioloş, "oficiul ar trebui să se ocupe nu numai de aplicarea reglementărilor comunitare care sunt transpuse în legislaţia naţională vizavi de produsele tradiţionale, dar să aibă o atitudine administrativă proactivă pentru producătorii mici şi asociaţiile de crescători de animale pentru a-şi înregistra produsele".

Conform unui ordin emis de MADR, fiecare grup care doreşte să dobândească protecţia produselor alimentare pe piaţa Uniunii Europene trebuie să depună o documentaţie pentru înregistrarea unei indicaţii geografice sau a unei denumiri de origine.

Dosarul trebuie să cuprindă următoarele documente: actul de asociere, caietul de sarcini, precum şi o declaraţie pe propria răspundere că grupul reprezintă producători sau procesatori din zona geografică delimitată în caietul de sarcini. De asemenea, grupul trebuie să prezinte date din care să rezulte că "produsul pentru care se solicită protecţia prezintă caracteristici de calitate care îl diferenţiază de produsele din aceeaşi categorie obţinute în afara zonei de producţie".

În egală măsură, dosarul trebuie să cuprindă informaţii privind producţia anuală, cantitatea estimată pe cinci ani, numărul clienţilor actuali şi potenţiali, dar şi destinaţia produsului actuală şi estimată pe cinci ani. Din documentaţia grupului nu trebuie să lipsească o hartă color "de dimensiune adecvată care să permită delimitarea precisă a zonei de producţie sau a graniţelor stabilite".

Dacă documentaţia nu este completă, MADR va informa grupul, în termen de 30 de zile, pentru completarea dosarului. În situaţia în care grupul nu transmite informaţiile solicitate, documentaţie depusă este anulată. "În cazul în care documentaţie depusă este completă, aceasta se publică pe site-ul MADR, în vederea acordării unei perioade de 60 de zile în care orice persoană fizică sau juridică legitim interesată, stabilită în ţară, îşi poate declara opoziţia faţă de cererea de înregistrare", se precizează în actul normativ emis de MADR. Potrivit ordinului, dacă în termen de 30 de zile nu se ajunge la un acord între părţile interesate, MADR va respinge cererea de înregistrare.

Dacă cererea de înregistrare a indicaţiilor geografice sau denumirilor de origine ale produselor agricole sau alimentare în vederea dobândirii protecţiei la nivelul Uniunii Europene este aprobată, urmează să fie transmisă Comisiei Europene, în termen de 30 de zile de la data obţinerii protecţiei naţionale.

Protecţia oferită de Uniunea Europeană are rolul de a asigura o concurenţă loială între producători şi de a proteja împotriva utilizării abuzive a unei denumiri înregistrate.

Sursa: NewsIn