Produsele tradiţionale româneşti pot obţine protecţie pe piaţa europeană

Potrivit unei hotărâri, adoptate miercuri de Guvern, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va verifica documentaţia depusă de producătorii tradiţionali pentru înregistrarea şi dobândirea protecţiei unui produs agroalimentar.

"Înfiinţarea sistemului de protecţie al indicaţiilor geografice şi denumirilor de origine ale produselor agricole şi produselor alimentare româneşti, similar celui din statele membre ale Uniunii Europene, va permite producătorilor să solicite înregistrarea şi protecţia produselor atât la nivel naţional, cât şi în UE", se precizează în comunicatul remis, vineri, de Guvern.

Protecţia oferită de Uniunea Europeană se realizează în funcţie de trei criterii, respectiv denumirile de origine, indicaţii geografice sau caracteristici tradiţionale garantate. Acest sistem de protecţie are rolul de a asigura o concurenţă loială între producători şi de a proteja împotriva utilizării abuzive a unei denumiri înregistrate.

Procedura de înregistrare şi verificare a documentaţiei pentru dobândirea protecţiei, precum şi procedura de transmitere a cererilor către Comisia Europeană se va aproba prin ordin al ministrului agriculturii.

În cadrul negocierilor cu Uniunea Europeană, România a solicitat şi a obţinut protecţie pentru ţuică, horincă, turţ, vinars şi palincă. Există şase tipuri de ţuică portejate de UE, respectiv ţuica de Zetea, Valea Milcovului, Buzău, Argeş, Zalău şi Ardelenească de Bistriţa. De asemenea, este protejată horinca de Maramureş, Cămârzana, Seini, Chioar şi de Lăpuş.

De asemenea, Ministerul Agriculturii a elaborat, încă din 2005, o listă cu produse tradiţionale româneşti şi a atestat aproximativ 820 de produse, până la sfârşitul anului 2006. Pe această listă se găseşte o gamă largă de produse, de la brânză de burduf de Bobâlna, caş afumat sau jambon de Bucovina, la salam de casă Târnăvioara, pastramă de oaie, cârnaţii de Pleşcoi sau prescuri.