”Suntem pe locul 27 din 27 (în UE - n.red.) la competenţe digitale de bază, asta înseamnă că practic o treime dintre români, mai puţin de o treime, au competenţe digitale pe bază, deşi peste 80% au acces şi utilizează în mod constant, în mod frecvent internetul. Este o problemă de competitivitate şi este o problemă de libertate, pentru că nu mai cine este educat poate fi cu adevărat liber din punctul meu de vedere”, a arătat ministrul Burduja.
Acesta a subliniat că aducerea în prim plan a educaţiei financiare pe genda publică este un lucru excepţional pentru că de educaţie financiară o să fie nevoie din ce în ce mai mult.
”În primul rând vorbim despre bucătăria noastră proprie, modul în care ne administrăm resursele noastre, modul în care înmulţim ceea ce reuşim să punem deoparte. Aici anul trecut am adoptat o lege - a fost iniţiativa mea parlamentară -pentru stimularea investiţiilor bursier eşi am redus impozitele de la 10% la 1%, respectiv 2%, în funcţie de perioada deţinerii, dar degeaba facem lucrul ăsta dacă românii nu se împrietnesc efectiv cu bursa şi nu apelează la bursă ca un instrument de a-şi înmulţii economiile, pe care să-l poată compara într-un mod informat cu opţiunea de a-şi ţine banii sub saltea, cu opţiunea de a-şi plasa banii într-un depozit bancar şi aşa mai departe”, a arătat ministrul Digitalizării, care a adăugat că noile tehnologii permite investiţii din cele mai diverse.
Potrivit lui Sebastian Burduja, educaţia financiară permite cetăţenilor să înţeleagă şi elemente de bază legate de alocările bugetare, politicile guvernamentele şi, în consecinţă, îi ajută să ia şi decizii informate la urna de vot.
