PROIECT: Aproape 60% din parcul auto din România ar urma să aibă, în 2050, o formă de propulsie electrică

Scenariile de dezvoltare analizate estimează tranziţia României către electromobilitate în perioada 2030-2050. Aceasta va depinde de evoluţia pieţei la nivel naţional şi european şi susţinerea investiţiilor necesare pentru dezvoltarea infrastructurii publice de reîncărcare. În perspectiva tranziţiei României către electromobilitate şi condiţionat de contextul de piaţă, ar putea deveni oportună susţinerea prin intermediul unor scheme de sprijin, coordonată cu dezvoltarea industriei autovehiculelor electrice în România, spun autorii proiectului.

"Se estimează că aproape 60% din parcul auto ar urma să aibă, în 2050, o formă de propulsie electrică. Dintre autovehiculele pe motorină şi benzină, o bună parte ar putea folosi produse energetice pe bază de biomasă. Bineînţeles, tranziţia către electromobilitate poate avea loc mai rapid sau mai lent", arată documentul

Strategia vorbeşte de rolul pe termen lung al autovehiculului electric în transporturi.

"Mobilitatea electrică reprezintă o alternativă sustenabilă posibilă, pe termen lung, la motorul cu ardere internă. Gazele naturale, GPL-ul şi hidrogenul sunt combustibili alternativi viabili pentru sectorul transporturilor, însă este puţin probabil să ofere o soluţie de înlocuire pe scară largă a produselor petroliere în mixul energetic. Pe de altă parte, principala problemă a autovehiculului electric constă în dificultatea stocării energiei electrice. Din punct de vedere al sustenabilităţii, se pune şi problema emisiilor aferente producţiei de energie electrică, dominată de combustibilii fosili. Pe termen lung însă, autovehiculele electrice sunt de aşteptat să deţină un rol central, pe măsură ce creşte eficienţa bateriilor, respectiv producţia în cantităţi mari a energiei electrice curate", se precizează în Strategie.

Tranziţia de la motorul cu ardere internă către cel electric este probabil să aibă loc trecând prin etapa intermediară a autovehiculelor hibride (echipate cu ambele tipuri de motor), cu sau fără alimentare din reţeaua de energie electrică. Cea mai timpurie dezvoltare o vor avea autovehiculele hibride pentru care motorul electric are doar un rol marginal, la viteze mici, în traficul urban.

Etapa a doua va consta în creşterea numărului de autovehicule hibride de tip plug-in, a căror baterie de capacitate medie se poate încărca de la o sursă externă de energie electrică.

În fine, a treia etapă va consta în creşterea rapidă a ponderii autovehiculelor pur electrice, cu baterii de mare capacitate, pe măsură ce costul lor scade, iar energia electrică provine în cea mai mare parte din surse cu emisii scăzute de GES.

"În domeniul transporturilor sunt necesare economii anuale noi de aproximativ 0,6 milioane tone echivalent petrol în perioada 2021 – 2030. Pentru atingerea obiectivelor anuale vor fi necesare măsuri susţinute în modernizarea transportului public urban şi a celui feroviar. Nu în ultimul rând, încurajarea mobilităţii alternative poate contribui semnificativ la reducerea consumului de energie finală în transporturi. Prin promovarea instalării de staţii de reîncărcare a autovehiculelor electrice în anumite tipuri de clădiri noi, directiva contribuie şi la dezvoltarea electromobilităţii. Contractele de Performanţă Energetică vor deveni un instrument mai eficient în promovarea eficienţei energetice a clădirilor prin creşterea transparenţei şi a accesului la know-how", mai arată documentul.