Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Hamei din România, Mora Acaţiu Ervin, care este şi cel mai mare producător de hamei din ţară, a declarat luni presei că cercetătorii români trebuie să stabilească ce anume lipseşte solului din zona Sighişoarei pentru ca unul dintre cele mai bine adaptate soiuri germane de hamei în România, Magnum, să atingă performanţele genetice obţinute în ţara care l-a produs.
'La acest soi Magnum am avut probleme cu adaptarea pentru că a schimbat microclimatul. Avea nevoie de mai multă apă în perioada de creştere. Noi obţinem 1.600-1.800 de kilograme la hectar în condiţii normale, dar acest soi duce la 2.000-2.200 de kilograme la hectar la nemţi, unde a fost creat. Avem un studiu cu Institutul Agronomic din Cluj care se numeşte 'Adaptarea soiurilor importate din Germania la noi'. Chiar am obţinut un proiect şi s-au luat probe de sol pentru a vedea ce anume mai trebuie să îi dăm pentru a ajunge mai aproape de capacitatea lui genetică. (...) Noi am dorit să fim ajutaţi de singurul institut care s-a ocupat de cultura hameiului şi a făcut programele din România pe dezvoltarea culturii de hamei, Institutul Agronomic din Cluj. Am apelat la ei şi datorită unui fond de cercetare au reuşit să obţină acest fond, de 20.000, din care noi plătim 5.000 de lei', a spus Mora.
Acesta a arătat că a fost semnat deja contractul pentru proiectul de cercetare şi că a început cu analiza solului.
'Rezultatele le aşteptăm până la sfârşitul anului, cel puţin aşa era prevăzut, ca să vedem - că în afară de analiză de sol sunt şi alte elemente pe care vor să le vadă (cercetătorii, n.r.) - ce compoziţie au, ca să aibă un punct de vedere să zicem mai ştiinţific', a precizat Mora.
Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Hamei din România a arătat că în zona Sighişoarei se cultivă soiurile Brewers Gold, un soi autohton, şi Magnum, importat din Germania, ultimul fiind cel mai căutat, deşi Brewers Gold ar fi unul dintre cele mai bune, întrucât conţine mai mult procent aromă.
'Aroma - într-un con de hamei, se face prin raportarea acizilor beta faţă de acizii alfa. Raportul acesta, dacă se apropie de 1, e cu atât mai aromat - şi Brewers are un raport bun. E mai productiv şi mai bine adaptat decât altele, numai că piaţa nu vrea, nu se cere pentru că are acizi alfa mici, are între 7 şi 8%, normal. Magnum are între 12 şi 15%, genetic. E preferat şi pentru noi, pentru că trebuie stropit mult mai puţin, e rezistent la diferite boli şi are acizi alfa mulţi - practic, aia se vinde - produc pe hectar acizi alfa mult mai mulţi, aproape dublu. Chiar dacă e producţie mai mică, în fond e mai eficient. Şi cea mai importantă treabă, mai ales acum - că nu e aşa sensibil la boli, de exemplu la mană', a susţinut Mora Acaţiu Ervin.
Acesta a spus că vechii berari foloseau Brewers Gold, care e foarte bine adaptat în România, dar care este sensibil la boli, iar noii berari preferă soiurile mai rezistente şi mai productive.
'Aromatele, cu cât sunt mai sensibile, cu atât sunt mai bune calitativ. Sigur că nu se caută Brewers Gold-ul, pentru că are acizi alfa între 7 şi 8%, sunt foarte sensibili şi trebuie mai multe stropiri. Iar tendinţa de a stropi cât mai puţin este o tendinţă globală, din această cauză noi încet-încet vom înlocui Brewers Gold-ul. Din punct de vedere al soiurilor pe care le cultivăm noi, cel mai rentabil este Magnum, pe care-l vedem aici, pentru că el face acizi alfa între 12 şi 15% şi la o producţie de 1.200-1.600 de kilograme pe hectar, în condiţii normale - nu bătut de gheaţă şi secetă excesivă - rentabilitatea lui este mai mare, că stropeşti de mai puţine ori, deci cheltuieşti mai puţin, şi are acizi alfa mai mulţi', a susţinut Mora.
Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Hamei din România a susţinut că în România se va cultiva soiul Magnum până când cei patru producători români îşi vor permite să achiziţioneze soiul Hercules, creat în Germania, a cărui licenţă este deţinută de HVG.
Mora a mai arătat că a început cultivarea hameiului la fermele din judeţul Mureş şi că din cauza condiţiilor meteo din acest an, grindină şi secetă, producţia va fi diminuată, undeva între 1.200 şi 1.500 kg la hectar.
'Se recoltează în general din 15 august până în 20 septembrie, într-o lună trebuie recoltat fiind mai multe soiuri, undele tardive, unele mai timpurii. De la plantă se foloseşte doar conul, care este produsul din care se fac - prin procesare, uscare, climatizare, balotare, prelucrare - peleţi, extract sau altceva. Ajunge în bere sub formă prelucrată. Recoltarea se face mecanizat', a arătat Mora Acaţiu Ervin, singurul producător de hamei din România care a reuşit achiziţionarea unei tehnologii unice în ţară de procesare şi ambalare a hameiului, printr-un proiect SAPARD de peste 200.000 euro.
În judeţul Mureş se cultivă 182 hectare cu hamei de către două societăţi comerciale, MORAGROIND cu 4 ferme, cu 127 ha şi HopTrade din Saschiz, cu 55 ha. În România mai există câte o fermă, de dimensiuni mai mici, în judeţe Alba şi Sibiu.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
