Pe de altă parte, băncile trebuie să respecte anumite proceduri nerealiste impuse de autorităţile de management care cresc riscul băncilor de neîncasare a sumelor împrumutate. Astfel, banca riscă să rămână fără sursa de rambursare, întrucât beneficiarul poate solicita schimbarea contului în care se fac plăţile nerambursabile pentru proiect, fără acordul băncii. Un alt exemplu: verificarea dosarului de achiziţie publică se face abia la finalul procedurii, când se prezintă cererea de rambursare. În cazul în care un document este eronat, există riscul ca aceste plăţi să nu fie făcute sau să fie diminuate.
Chiar dacă Ministerul Finanţelor Publice nu intenţionează să încheie cu băncile parteneriate formale, instituţia se află totuşi în discuţii cu acestea pentru a găsi soluţii care să îi ajute pe beneficiarii de proiecte finanţate cu bani europeni, spune Ştefan Ciobanu, director general al Autorităţii de Coordonare a Instrumentelor Structurale, din cadrul MEF. "Vrem să găsim soluţii care să faciliteze relaţionarea între bănci, potenţialii beneficiari sau beneficiari şi Autorităţile de Management din perspectiva asigurării resurselor financiare necesare implementării proiectelor", spune Ciobanu.
Bancherii şi consultanţii participanţi în proiectul Guvernul Privat iniţiat de Business Standard propun o serie de soluţii punctuale care să elimine blocajul existent în momentul de faţă între beneficiarii de fonduri europene şi bănci.
Recomandări Guvernul Privat:


