Proiectele UE de energie şi mediu ameninţă să lase membrele estice la mâna Rusiei

Europa va trebui să integreze temerile noilor săi membri, care se tem că noile reglementări europene în domeniul climatului şi energiei le va afecta independenţa şi securitatea aprovizionărilor energetice, lăsându-le la dispoziţia Rusiei.

Aflat în turneu săptămâna aceasta la Budapesta, Vilnius şi Tallin, ministrul francez al ecologiei şi energiei Jean-Louis Borloo a preferat să încerce să calmeze spiritele înainte ca nemulţumirea să degenereze într-o veritabilă frondă.

În prima linie, ţările baltice - Estonia, Lituania şi Letonia - izolate în nordul Europei şi care au avut prea multe de suferit din cauza puternicei lor vecine, Rusia, pentru a-şi asuma riscul de a depinde de Moscova. Or acest lucru riscă să se întâmple, avertizează cele trei ţări, odată cu punerea în aplicare a "pachetului energie şi climat" (PEC), ansamblu complex de şapte texte vizând reducerea emisiilor de gaze de seră şi orientarea spre energia curată. UE ar trebui să adopte aceste pachet în timpul preşedinţiei franceze, până la Crăciun.

La începutul lunii iunie, la Consiliul european al mediului, ţările baltice au semnat o declaraţie a Ungariei care, alături de România, Bulgaria şi Slovacia, consideră că "preţul (acestor măsuri) va fi creşterea şomajului şi inflaţiei şi reducerea PIB-ului". Acestea ar fi efectele scoaterii la licitaţie a cotelor de CO2 atribuite fiecărui stat, care va trebui să plătească pentru a polua. Fără a pune sub semnul întrebării PEC, cele şapte state europene vor să obţină derogări şi măsuri auxiliare, pentru a-i atenua efectele.

"Am trăit într-o economie planificată şi, din 1991, am făcut eforturi dificile", sublinia vineri la Tallinn ministrul eston al economiei, Juhan Parts.

În cazul Estoniei, producţia de electricitate naţională se sprijină în proporţie de peste 92% pe exploatarea şisturilor bituminoase din Narva, la frontiera rusă, a căror combustie este deosebită de poluantă. Estonia ar trebui să renunţe la aceste activităţi, dacă nu vrea să polueze, sau să plătească destul de scump pentru a le putea continua. Estonia este primul emiţător de CO2 pe cap de locuitor din Europa, deşi emisiile sale au scăzut de la 27 de tone pe an în 1990 la 16 tone în 2005.

"Pentru a aplica strict PEC, Estonia va trebui să renunţe la şisturi, ceea ce ar lăsa-o la mâna ruşilor", remarcă un diplomat francez. Fiind izolată de Europa de Vest, această ţară cu 1,3 milioane de locuitori va depinde în totalitate de Gazprom, imperiul gazului rus al cărui gazoduct traversează Berlarusul vecin pentru a ajunge la ea.

Sursa: NewsIn