Proiectul privind fondul de garantare al pensiilor private va fi gata în două - trei săptămâni

"Pentru început, am gândit o valoare iniţială a contribuţiilor de 50.000 euro, adică 1% din capitalul social minim de înfiinţare a unei societăţi de administrare (n.r. cel puţin 4.000.000 euro), dar nu mai puţin de 50.000 euro", a menţionat Roşu. El a adăugat că suma de 50.000 de euro reprezintă, de fapt, propunerea comisiei cu privire la legea pentru înfiinţarea fondului de garantare în sistemul pensiilor private.

Roşu a precizat că administratorii vor plăti şi o contribuţie lunară, care va fi stabilită ulterior de către Comisia de Supraveghere în Sistemul de Pensii Private. "Pentru început, este posibil să fie nevoie de mai puţini bani, deoarece sunt active puţine în piaţă, însă, ulterior, ar putea să fie nevoie de contribuţii mai mari, odată cu creşterea sumelor administrate", a mai spus Roşu.

Directorul general al CSSPP a explicat că, potrivit legislaţiei, arbitrul pensiilor private nu poate constrânge administratorii să înfiinţeze acest fond de garantare şi, prin urmare, va iniţia un act legislativ pe baza căruia se va impune înfiinţarea acestui fond.

"Fondul de garantare va fi înfiinţat pe baza unui act legislativ pe care îl vom trimite prin circuitul normal de avizare", a mai spus Roşu, care a adăugat că acest fond de garantare a pensiilor private urmează să fie constituit conform modelului din sistemul bancar românesc.

Şeful CSSPP a precizat că, pentru iniţierea acestui proiect, Comisia a avut în vedere modelul Băncii Naţionale a României (BNR) şi modelul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). În ce priveşte modelul din sistemul bancar, toate băncile sunt membre ale Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB), iar banca centrală este acţionarul pricipal. În cazul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) însă, fondul de garantare funcţionează ca un departament special în cadrul arbitrului asigurărilor.

"Am discutat cu reprezentanţi ai băncii centrale şi ai Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) despre modalitatea de funcţionare a celor două sisteme, le-am adaptat sistemului pensiilor private şi am considerat că modelul sistemului bancar este cel mai bun", a precizat Cristian Roşu.

El a menţionat că în cazul fondului de garantare din sistemul bancar, băncile garantează până la un anumit plafon depozitele populaţiei, iar Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) nu poate să garanteze până la un anumit plafon, ci va garanta diferenţele care nu pot fi obţinute din lichidarea activelor fondului, în cazul în care un administrator intră în procedură de administrare specială.

"Dacă activele şi provizioanele care se lichidează nu sunt suficiente pentru a acoperi pensiile pe care participanţii acestui fond trebuie să le obţină, se va apela la fondul de garantare pentru a acoperi aceste diferenţe", a mai spus Roşu.

În iunie 2007, preşedintele CSSPP, Mircea Oancea, declarase că fondul de garantare a pensiilor private va plasa banii în instrumente cu lichiditate mare şi risc scăzut, însă până la acea dată nu se luase încă o decizie în ce priveşte forma de organizare a acestuia. El menţionase, totuşi, că Legea 204 privind pensiile facultative "ne trimte mai degrabă spre constituirea ca o societate pe acţiuni".

Pentru depunerile populaţiei în bănci, Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar garantează depozitele până la un plafon de 20.000 euro.

Sursa: NewsIn