În prima jumătate a anului 2025, economia României se află într-un context marcat de incertitudini și riscuri externe, care vor influența evoluțiile inflației, ale activității economice și ale pieței muncii. Conform estimărilor Băncii Naționale a României (BNR), inflația va continua să fie fluctuantă, dar se așteaptă o scădere moderată în martie și o creștere ușoară în al doilea trimestru.
Provocări economice în 2025. Inflația, riscurile geopolitice și reconfigurarea pieței muncii în contextul global
În același timp, riscurile legate de prețurile energiei, alimentelor și situația geopolitică internațională vor rămâne factori importanți de incertitudine pentru economia internă. Pe fondul acestor provocări, se anticipează o evoluție economică mixtă, cu semne de încetinire a activității în primele luni ale anului și cu un impact semnificativ asupra pieței muncii și a sectorului financiar.
- Inflația în semestrul I 2025
Rata anuală a inflației va continua să fie fluctuantă în prima jumătate a anului 2025. În martie, inflația va scădea ușor, dar pe o traiectorie mai ridicată decât prognoza de mediu realizată în februarie 2025. În al doilea trimestru al anului, este de așteptat o creștere moderată. Banca Națională a României (BNR) își exprimă îngrijorările legate de deteriorarea mediului economic internațional. În special, prețurile energiei și alimentelor, dar și conflictele externe, cum ar fi războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu, reprezintă riscuri importante care pot afecta evoluția inflației și a economiei. - Politica fiscală și riscurile economice
Un factor semnificativ de incertitudine îl reprezintă politica fiscală, în contextul măsurilor fiscal-bugetare implementate până acum și al necesității consolidării bugetare. Este esențial ca România să respecte Planul bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană, dar și să gestioneze corect execuția bugetară, în contextul procedurii de deficit excesiv. De asemenea, factorii externi, cum ar fi deciziile băncilor centrale (BCE și Fed), vor influența evoluțiile economice interne. Totodată, evoluțiile pieței muncii, inclusiv creșterea salariilor, pot adânci riscurile economice. - Evoluția inflației și indicatorii economici
În primele două luni ale anului 2025, inflația a fluctuat. În ianuarie, a scăzut la 4,95%, dar a urcat din nou la 5,02% în februarie. Rata inflației CORE2 ajustată, care reflectă prețurile nealimentare și altele mai stabile, a scăzut la 5%, iar inflația calculată pe baza IAPC (un indicator european) a scăzut și ea la 5,2%, de la 5,5% în decembrie 2024. Aceste modificări sunt atribuite în principal scăderii prețurilor importurilor și efectelor de bază dezinflaționiste, în ciuda presiunii pe prețurile agroalimentare și costurilor salariale crescute. - Activitatea economică în 2024
Economia României a surprins printr-o creștere de 0,8% în trimestrul IV al anului 2024, față de 0,1% în trimestrul anterior. În schimb, comparativ cu aceeași perioadă din 2023, avansul PIB-ului a fost mai redus, de doar 0,7%. În această perioadă, consumul gospodăriilor a rămas destul de alert, dar cu o ușoară temperare față de trimestrul III, în timp ce formarea brută de capital fix a înregistrat o scădere semnificativă. Sectorul construcțiilor a avut o evoluție pozitivă, în principal datorită creșterii din segmentul rezidențial și al construcțiilor inginerești. - Evoluțiile externe și impactul asupra economiei
Exportul net a continuat să influențeze negativ economia, în contextul în care importurile au crescut semnificativ, iar exporturile au scăzut. Deficitul comercial s-a ameliorat ușor, dar deficitul de cont curent s-a adâncit, din cauza deteriorării balanței veniturilor, inclusiv a fluxurilor de fonduri europene care au fost mai mici decât în anii anteriori. Aceste evoluții sunt cauzate în parte de volatilitatea piețelor externe și de creșterea prețurilor materiilor prime, care au afectat costurile interne. - Primele luni din 2025 – Semne de încetinire economică
Primele două luni din 2025 au adus o încetinire pronunțată a activității economice comparativ cu ultimele luni ale anului trecut. Vânzările cu amănuntul au crescut mai lent, iar serviciile prestate populației au înregistrat o scădere ușoară față de aceleași luni din 2024. În schimb, sectorul construcțiilor a înregistrat o creștere semnificativă, în special în domeniul construcțiilor rezidențiale și inginerești. Producția industrială a suferit o scădere, iar exporturile au avut o creștere mai mică în comparație cu importurile. Astfel, deficitul comercial a continuat să crească, în timp ce deficitul de cont curent s-a temperat datorită fondurilor europene care au intrat în economia românească. - Piața muncii și tendințele salariilor
Piața muncii a arătat semne de îmbunătățire în perioada decembrie 2024 – ianuarie 2025. Numărul de salariați a crescut, iar rata șomajului a scăzut ușor. Intențiile de angajare au fost mai ridicate în primele luni ale anului 2025, după o scădere în ultimele două trimestre ale anului 2024. Totuși, salariile brute nominale au continuat să crească, dar într-un ritm mai lent, iar costurile unitare ale forței de muncă au crescut cu 15,3% în industrie. Aceste schimbări indică o presiune continuă pe costurile de producție, care poate afecta competitivitatea. - Piețele financiare și leul
Pe piețele financiare, randamentele titlurilor de stat au continuat să scadă în primele luni ale anului 2025, după o creștere abruptă la începutul anului. Cotele pieței interbancare au rămas relativ stabile. Leul a avut o evoluție favorabilă în raport cu dolarul, întărindu-se semnificativ în perioada februarie-martie 2025, recuperând o parte din pierderile anterioare. Acest fenomen se datorează, în parte, consolidării bugetare așteptate și fluctuațiilor apetitului global pentru risc. - Evoluția creditării în 2025
Creditul acordat sectorului privat a continuat să crească, cu o rată anuală de 9,4% în februarie 2025, comparativ cu 8,8% în decembrie 2024. Creșterea a fost susținută de împrumuturile acordate companiilor, în timp ce creditul pentru consum a crescut într-un ritm mai lent. De asemenea, ponderea împrumuturilor în lei a scăzut ușor, ajungând la 69,9% în februarie 2025.
