Sfarsitul ziarelor este departe, au concluzionat cei aproximativ 1.800 de specialisti in media si publicitate, reuniti zilele trecute la Congresul Mondial al Ziarelor de la Goteborg, cel mai important eveniment anual al industriei ziarelor. Dupa o perioada de usoara confuzie si pesimism, publisherii par ca au gasit solutii pentru a dezvolta in continuare un business in care ziarele joaca inca rolul principal.
RCS Quotidiani, publisherul cotidianului sportiv Gazzetta dello Sport, a incercat, in 2006, sa puna capat scaderii tirajului, profitand de brand awareness-ul ziarului si de loialitatea cititorilor, mai ales a celor tineri. Potrivit directorului general Giorgio Valerio, compania a repozitionat brandul, a inovat la nivel de continut, prin includerea articolelor din afara ariei sportive, adresate tinerilor, si-a extins activitatea catre alte zone non-sportive, precum organizarea de evenimente, si a adaptat si integrat continutul pe toate canalele media. Ziarul a reusit astfel sa isi majoreze tirajul cu 3,5%, intre 2006 si 2007, veniturile din publicitate au crescut cu 10% in 2006 si cu 3% in 2007, iar castigurile din publicitatea online s-au triplat.
Cu un portofoliu format din ziare, reviste, site-uri, posturi TV si de radio, grupul belgian de media De Persgroep si-a grupat recent diviziile ziare, reviste si site-uri intr-o singura companie, eficientizand operatiunile. Astfel, grupul a reusit sa reuneasca talentele intr-o singura entitate, cu o singura cultura organizationala, sa isi centralizeze operatiunile online, sa isi eficientizeze forta de vanzari si sa maximizeze sursele de venit, in paralel cu gasirea altora noi, prin distributie de carti si produse promotionale pentru ziare etc.
Christian Van Thillo, CEO al De Persgroep, nu crede ca ziarele au o problema, ci el considera ca trebuie cautate noi modele de business, care sa le garanteze succesul. “Ne confruntam cu o mare provocare. Nu mediul este provocat, ci sursele de venit din spatele lui”, spune managerul.
Una dintre aceste surse poate veni din publicitatea pe telefonul mobil, declarata eficienta, dar intr-o faza de utilizare incipienta. Potrivit lui Johan Brandt, directorul Diviziei Mobile a cotidianului suedez Dagens Nyheter, al carui tiraj depaseste in prezent 340.000 de exemplare, telefonul mobil poate reprezenta un canal media deosebit de eficient, care are insa nevoie de standardizarea tehnologiei, a formatelor de publicitate, a metodologiei de masurare etc. Utilizatorii de telefonie mobila nu vor insa spamuri si publicitate invaziva. Astfel, singura posibilitate sa faci profit din publicitatea pe mobil si sa nu-ti superi abonatii este publicitatea contextuala, sub forma unor servicii de informare a utilizatorului.
Pe langa telefonul mobil, publisherii pot apela la o serie de noi strategii pentru dezvoltarea businessului. Martha Stone, directorul proiectului “Shaping the Future of Newspapers”, initiat de WAN, a explicat ca vanzarile online catre advertiserii locali sau continutul platit nu mai dau rezultate in contextul actual, companiile trebuind mai degraba sa aiba in vedere extinderea cu continut video, site-uri de nisa si continut generat de utilizatori, folosirea e-mail advertisingului si vanzarea cross media. Retelele sociale pot fi si ele aliate
le ziarelor, mai ales ca asigura comunicarea cu publicul tanar. Una dintre cele mai mari provocari in formarea companiei multimedia vine din redactie, in incercarea de a crea jurnalistul multimedia si de a reorganiza stirile.
Inainte de a transforma redactia, arata raportul “Trends in Newsrooms 2008”, publisherul trebuie sa schimbe mentalitatea acesteia. Sunt necesare trainingurile, avand drept scop pregatirea jurnalistului de print pentru redactia multimedia. In plus, redactia trebuie sa fie deschisa cititorilor, sa se creeze un dialog prin care consumatorii sa ia parte la procesul de decizie.
Potrivit blogului mediainstitute.ro, Associated Press a reusit sa renunte la vechile structuri arborescente de organizare a stirilor, care nu mai dau randament in contextul actual, optand pentru o noua metoda de organizare a stirilor, supranumita “1-2-3 vFilling”. Pasul unu al metodei consta in transmiterea titlului stirii sub forma de alerta, urmat de o relatare scurta a subiectului, in timp ce, la pasul trei, stirea ia forma potrivita canalului prin care este transmisa. Aspectul tehnic si corelarea bazelor de informatii sunt, de asemenea, esentiale, intrucat stirile trebuie sa fie organizate perfect, sa aiba facilitati de cautare pentru a fi identificate usor de consumator.
Industria romaneasca a ziarelor incearca si ea sa urmeze tendintele internationale ale pietei, chiar daca intr-un ritm mai redus decat in tarile dezvoltate, precum cele nordice sau Marea Britanie. Pe langa obisnuitele campanii de marketing, care atrag cititorii ziarelor cu premii sau produse suplimentare, de genul cartilor sau al DVD-urilor, unii publisheri isi reorganizeaza businessul prin extinderea masiva pe internet cu site-uri de nisa sau cu materiale video, integrarea redactiilor si chiar vanzarea de publicitate cross media. “Ziarele noastre fac, in mare, aceleasi miscari strategice precum cele din strainatate. Ca sa cresti tirajul vandut al editiei tiparite, ai nevoie de promotii sau de produse suplimentare. Ca sa-ti asiguri viitorul pe termen lung, dezvolti zona online si a imaginilor in miscare. Si, in ambele situatii, iti consolidezi aria editoriala”, spune Catalin Tolontan, redactorul-sef al Gazetei Sporturilor.
Pe de alta parte, piata romaneasca are atuul de a se afla inca pe un trend ascendent, chiar daca este aglomerata pe anumite segmente. “Noi inca nu ne confruntam cu aceleasi probleme ca in Statele Unite, unde sunt scaderi in termeni de circulatie si venituri de publicitate la nivel de piata. In Romania sunt descresteri pe anumite publicatii, nu putem vorbi despre scaderi de audiente si venituri de publicitate la modul general, asa incat focusul este pe print, pentru ca aici sunt cele mai mari venituri si in aceasta zona este know-how-ul publisherilor”, spune Cosmina Noaghea, director de publishing la Publimedia, parte a MediaPro. Paradoxal, subdezvoltarea cu care s-a confruntat piata romaneasca in ultimele decenii poate fi considerata un avantaj. Catalin Tolontan considera ca ziarele romanesti nu au de aruncat un balast tehnologic sau organizational de zeci de ani ca sa intre in era internetului. “De pilda, in Romania, poti muta rapid redactia de net in hala redactiei de print. Oamenii inteleg usor si nu ai nevoie sa dezafectezi o infrastructura rafinata, tocmai pentru ca nu exista.
Ziarele noastre intra direct in postmodernismul internetului”, explica jurnalistul. Convergenta mediilor este un proces destul de anevoios, iar teoria se pune in practica intr-un ritm destul de lent in Romania. Potrivit lui Aurelian Amuraritei, publisherul ziarului Cotidianul, convergenta a durat, in cazul unor companii din alte tari, cinci, opt sau chiar unsprezece ani, Romania fiind in stadiul in care se dobandeste know-how-ul si se aplica la conditiile pietei noastre. Amuraritei sustine ca extinderea publisherilor cu materiale video a depins, in mare masura, de nivelul de penetrare a conexiunii broadband pe teritoriul tarii, in timp ce serviciile 3G si internetul pe telefonul mobil au devenit de putin timp mai accesibile consumatorilor. O parere similara are si Cosmina Noaghea, care spune ca, de cele mai multe ori, a cunoaste directiile de dezvoltare si a avea idei foarte bune nu reprezinta o problema in Romania si ca dificultatile cele mai mari sunt la nivel de implementare.
Publisherii romani sunt decisi, in mare parte, sa dezvolte un business de succes, care se va axa, cel putin pe termen scurt si mediu, pe editarea ziarelor. “Trebuie gasita relatia intre eficienta pe print si veniturile cele mai bune. Cu siguranta, pregatirea continutului si dezvoltarea pe nise specifice pot creste veniturile intr-un mod destul de bun, in urmatoarea perioada. Viitorul se pare ca e al celui mai bun din categorie”, conchide Amuraritei.
Aura Iordan, director Media Management Institute, corespondenta de la Goteborg
In aceste zile se desfasoara la Goteborg Congresul Mondial al Ziarelor, cel mai important eveniment din industrii globale. Goteborg este un oras calm, cu oameni sereni. Ai senzatia ca aici timpul are rabdare. Orasul nu este niciodata aglomerat, nici chiar la orele de maxim trafic. Masinile parca plutesc, exista foarte putine semafoare si multe treceri de pietoni. Si totusi, masinile opresc pentru fiecare pieton, ca intr-un balet sincronizat de un personaj invizibil.
Cladirile au toate aceeasi inaltime si strajuiesc bulevardele ca niste martori pereni ai istoriei. In acest decor poti foarte bine sa inlocuiesti masinile cu calesti si tinutele cosmopolite dar lejere cu crinoline si joben. Pentru ca orasul pare neschimbat de sute de ani.
Goteborg Convention Center, cladirea in care se desfasoara lucrarile congresului, este una dintre putinele cladiri moderne in acest oras, cu o istorie la fel de senina in ultimii 200 de ani precum lucuitorii lui. Congresul a fost deschis luni dimineata de insusi alteta sa Regele Carl XIV Gustav. Regele a vorbit cu respect si admiratie despre libertatea de expresie si rolul presei in societate si democratie. S-a exprimat cu noblete si consideratie. Ai vrea sa poti intelege limba ca sa stii cum arata media si presa care-l inspira pe regele unei tari la acest tip de discurs si nu la etichetari xenofobe si aprecieri denigratoare la adesa profesiei si industriei.
Timothy Balding a deschis apoi sesiunile congresului cu o prezentare despre statisticile industriei. “Am sa va prezint mai multe statistici decat poate retine un om intr-o viata” ne-a anuntat Timothy Balding in deschiderea discursului sau. La nivel global, presa continua sa creasca atat la nivelul tirajului cat si al numarului de titluri.
Timothy Balding conduce Organizatia Mondiala a Ziarelor de peste 20 de ani. Este o persona cu o inteligenta fina si un umor subtil. Isi declara cu convingere increderea in viitorul ziarelor si o spune cu atata persuasiune incat il crezi pentru tonul pe care o spune si pentru ca, lucrand in industrie, iti place sa auzi acest lucru. Si totusi, ca “insider” in Organizatia Mondiala a Ziarelor si persoana care a pregatit cateva dintre prezentarile lui Timothy Balding la Congresele precedente, stiu ca uneori are el insusi nevoie sa-si hraneasca aceaste convingeri ferme in viitorul ziarelor cu incurajari si autosugestie.
Gavin O’Reilly este presedintele WAN din 2005. Gavin ete un irlandez charismatic, cu un sarm parca poznas. Afirma cu aceeasi incredere ca ziarele au un viitor luminos si lung. Daca-l combati iti raspunde sagalnic si totusi bazandu-se pe experianta lui de CEO la celebrul si foarte porfitabilul grup de presa The Irish Independent. Tatal lui, Sir Anthony O’Reilly, a fondat si transformat intr-un hit mondial ketch-ul Heinz. Apoi a investit in media si a creat un grup cu operatiuni in 5 tari. Gavin, un fel de ginere al lui Timothy Balding, casatorit find cu fiica vitrega a acestuia, nu neaga necesitatea transformarii companiei de presa din mono-media in multimedia. Si totusi, spune el, “nu asistam la o revolutie ci doar la o evolutie a presei.”
La acest congres, Romania are cel mai mare numar de participanti din intreaga istorie de 61 de ani a evenimentului. Participarea la un astfel de eveniment este epuizanta si totusi plina de satisfactii. Dupa ce ai platit in jur de 5000 de EUR pe taxa de participare si costuri de transport si cazare nu vrei sa ratezi nici o prezentare, nici un cuvant. Exista o sesiune pentru directorii de media si una pentru jurnalisti. Asa ca alergi vijelios de la o sesiune la alta pentru a prinde totul.
Participarea inseamna a te pune la curent cu ultimele trenduri in industrie dar si cu experienta celor care deja au aplicat aceste tendinte, cu succesele si ratarile lor. Este unul din rarele momente in care iesi din vartejul nebunesc al operatiunilor cotidiene si te simti conectat la lume si tendinte. Pe unele dintre aceste tendinte le-ai mai auzit si totusi, esti surprins de fiecare data sa constati ca desi le stii, cand vine vorba de implementare simti ca ai ramas la nivelul de intentie. Vii la Congres, te incarci cu optimism si idei si simti ca vrei sa revolutionezi totul cand ajungi acasa.
Dintre tendintele cele mai discutate la acest congres remarc:
- compania multimedia nu mai este un deziderat ci o experienta pentru multi dintre vorbitori. Gazzeta dello Sport a facut o investitie uriasa pentru a se transforma si redefini intr-un brand multimedia modern. La fel si compania media numarul 2 din Brazilia RBS Group.
- Diluarea granitelor intre industrii atrage si o schimbare majora in conceptul de ziar: ziarul vizual. Povestea, stirea, articolul sunt gandite vizual si nu din perspectiva numarului de semne si cuvinte.
- Necesitatea trainingului multimedia pentru jurnalisti a ocupat o intreaga sesiune. Experienta spune ca este mai greu sa schimbi modul de gandire si abordarea jurnalistilor decat sa ii inveti tehnicile multimedia. Asadar intre atitudine si aptitudine, e mult mai greu cu prima.
- “Redactia transparenta” este un alt concept care apare, intr-o forma sau alta in majoritatea prezentarilor. Cititorul este implicat, participa i se cere pararea privind temele de interes major pentru el, chiar daca nu se substituie jurnalistului.
- A aparut de asemenea “vanzatorul universal de pubicitate”. Publicitatea se vinde tot mai mult ca o sulutie integrata si nu pe canale separate de print, TV, internet.
Congresul Mondial al Ziarelor este reuniunea cea mai importanta a industriei. Participarea in numar atat de mare a industriei romanesti a presei ne face optimisti si mandri ca ne-am conectat la vibratia si tendintele industriei.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
