BP va obtine pana la 900 milioane de dolari pentru a renunta la participatia majoritara pe care o detinea in aceasta afacere. Suma reprezinta doar o mica parte din valoarea unui zacamant despre care specialistii spun ca ar putea acoperi necesarul de gaze al intregii Asii timp de cinci ani.

Anuntul BP a venit dupa ce britanicii au fost acuzati in mai multe randuri de autoritatile ruse ca nu au respectat termenii licentei de exploatare. Pe scurt, administratia reprosa investitorului occidental ca produce prea putin fata de cat s-a angajat. Degeaba au explicat reprezentantii BP ca cererea din regiune nu ar acoperi o eventuala majorare a productiei, iar singura solutie ramasa la indemana, exportul, nu este posibila tocmai din cauza autoritatilor ruse. Asa ca, pana la urma, britanicii au renuntat inainte de a ramane fara licenta.

Desi despartirea de Gazprom a avut loc in termeni amiabili, foarte probabil este ca BP a luat aceasta decizie in incercarea de a-si limita pagubele. Anterior, anglo-olandezii de la Shell fusesera la randul lor alungati prin intermediul presiunilor  administrative din parteneriatul pentru exploatarea Sahalin 2, aflata in largul coastelor  rusesti din Pacific. Si atunci, principalul beneficiar a fost Gazprom. Controlat de stat, gigantul energetic nu ezita sa se foloseasca de nenumaratele parghii politice pe care le are la indemana pentru a-si impune vointa in interiorul Rusiei, unde multi vad actiunile de forta drept justificate si binevenite dupa haosul anilor 90, cand companiile din Vest au actionat nestingherit, in detrimentul celor locale.

Acelasi comportament provocator de frisoane are Gazprom, ca instrument al Kremlinului, si in afara tarii. Expe­rien­ta nefericita a Ucrainei, care s-a trezit fara gaze in mijloc de iarna, este inca proaspata in memoria multora. Mai mult decat atat, curajul companiei ruse, alimentat de cresterea preturilor la nivel mondial si de integrarea ei in arsenalul Kremlinului, se poate vedea si in valul de achizitii si parteneriate incheiate de Gazprom de-a lungul si  de-a latul Europei. Gazprom are in acest moment suficienta putere pentru a zadarnici aproape orice incercare de limitare a influentei sale. Este greu sa vorbesti despre energie si sa ignori Gazprom. Poate de aceea cele mai multe dintre proiectele care vizeaza asigurarea independentei energetice a Europei sunt deocamdata doar atat: proiecte.  Asta nu inseamna ca nu me­rita incercat. Pentru ca, mai devreme sau mai tarziu, oricine detine prea mul­ta putere va incerca sa abuzeze de ea.