Punctele nevralgice ale economiei României

Dacă ne referim la contribuția categoriilor de resurse la formarea și creșterea Produsului Intern Brut, observăm, din cifrele publicate de INS, că sunt două categorii cu valoare negativă. Este vorba, în primul rând, despre administrația publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public, învățământ, sănătate și asistență socială, domenii unde activitatea s-a redus cu 0,7%, și care au contribuit negativ cu 0,1% la creșterea economică a țării. Alături de acestea, au redus PIB-ul cu alte 0,1% și impozitele nete pe produs, care au scăzut ca volum cu 1%, în perioada analizată.

 

Citește și: (GALERIE FOTO) O britanică a născut acasă și a realizat o galerie foto impresionantă

 

Alte domenii care nu au mers bine, dar care s-au menținut pe linia de plutire cu o contribuție zero la creșterea PIB sunt construcțiile, reparațiile autovehiculelor, comerțul, transportul și depozitarea, precum și hotelurile și restaurantele. Alte domenii care nu au contribuit nici pozitiv și nici negativ la creșterea PIB din perioada ianuarie-septembrie sunt intermedierile financiare și asigurările.

 

Analizând categoriile de utilizări, observăm că, în primele nouă luni ale anului în curs, consumul final al administrațiilor publice a contribuit negativ cu 0,3% la creșterea PIB, din cauza unei restrângeri de 2,4% în primele trei trimestre din 2013. Aici intră cheltuielile pentru consumul colectiv al serviciilor publice generale, apărare națională și securitate, menținerea ordinii și securității publice, activități legislative și de reglementare, cercetare și dezvoltare. Consumul final al administrațiilor publice are o pondere de 15,7% în PIB, motiv pentru care o scădere în acest sector se vede imediat în PIB.

 

Totodată, economia a mai fost trasă în jos de formarea brută de capital fix, care reprezintă valoarea bunurilor durabile dobândite de firme pentru a fi folosite în producție, domeniu care a avut o contribuție negativă de 1,1%, în condițiile în care are o pondere de 24% în PIB și volumul s-a redus cu 3,9%.

 

În plus, variația stocurilor a avut un impact de -1,5%, ca urmare a reducerii stocurilor din economie, explică reprezentanții INS.

 

Pe lângă cele cinci categorii de resurse și utilizări care au adus o scădere a PIB și care, dacă ar fi mers mai bine, ne-ar fi adus o creștere economică mai consistentă, enumerăm și sursele de venituri la bugetul de stat de unde au intrat mai puțini bani în vistieria statului în primele nouă luni ale anului, așa cum le prezintă Ministerul Finanțelor Publice în execuția bugetară de la finele lunii septembrie.

 

Cel mai mare declin, de 45,8%, s-a înregistrat la capitolul donații. Colectările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii s-au redus cu 24,2%. În plus, sumele colectate din taxe vamale s-au redus cu 16,3%, Pe minus au fost și colectările din impozitul pe profitul companiilor, care s-au diminuat cu 1,3%, în perioada ianuarie-septembrie 2013 față de perioada similară a anului precedent. Tot în scădere au fost și veniturile nefiscale care au intrat în buget, acestea reducându-se cu 3,8%. Scăderea acestor categorii de venituri este de natură să îngrijoreze în special în contextul în care cheltuielile totale au crescut cu 4,8%, peste creșterea veniturilor bugetare totale, care a fost de 4,4%, în primele nouă luni ale anului.

 

În concluzie, bucuria creșterii cu 2,7% a PIB-ului României în primele trei trimestre ale acestui an față de anul trecut este umbrită de reducerea activității și încasărilor în mai multe sectoare, drept dovadă că economia încă nu și-a revenit și că, în lipsa unor politici economice care să suțină economia, situația s-ar putea agrava.