Staţia este amplasată în oraşul Malatya, la circa 640 de kilometri sud-est de capitala Ankara, şi este gestionată atât de personal american, cât şi turc.
Turcia este una dintre cele cinci ţări care au fost de acord să găzduiască elemente ale sistemului american antirachetă, ce urmează ulterior să fie integrat într-un sistem al NATO. Şi Portugalia, Polonia, România şi Spania şi-au dat acordul pentru a participa la proiect. România va găzdui la baza de la Deveselu din judeţul Olt rachete interceptoare, care urmează a fi instalate până în 2015.
NATO a cerut Rusiei să participe la sistem, dar negocierile s-au blocat din cauza pretenţiei Moscovei de a i se da garanţii legale scrise că scutul nu este folosit împotriva propriului sistem de apărare. SUA şi aliaţii europeni au insistat că sistemul vizează ameninţările cu rachete balistice provenind dinspre ţări din Orientul Mijlociu precum Iranul.
Iranul - care se învecinează cu Turcia la est - a avut obiecţii publice în privinţa sistemului. Ali Larijani, preşedintele Parlamentului, a repetat că Teheranul se opune acestui sistem în timpul unei vizite în Turcia făcute săptămâna trecută.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, speră că se va putea ajunge la un acord politic cu Moscova până la summitul de la Chicago din această primăvară, când NATO ar urma să declare capacitatea operaţională interimară a sistemului de apărare antirachetă.
Singura ţară musulmană din NATO, Turcia este un aliat critic al SUA. "Faptul că doresc să accepte sistemul radar de apărare antirachetă este important pentru noi şi trebuie să conlucrăm strâns cu Turcia în acest moment critic, pentru că ei pot fi un aliat important şi pot avea o influenţă importantă în direcţia Orientului Mijlociu", sublinia luna trecută secretarul american al apărării, Leon Panetta, în timpul unui turneu în Orientul Mijlociu.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
