Cat de pregatita este piata financiara din Romania pentru aparitia fondurilor de pensii, care, in curand, vor deveni mari investitori institutionali?
Cred ca suntem martorii unei tendinte pozitive, in sensul in care lichiditatea pietei secundare de titluri de stat este in crestere. In acelasi timp, daca ne uitam la ultimii ani, vom vedea ca volumele tranzactionate pe bursa au fost, de asemenea, in crestere. Sigur, mai putin in ultimele doua-trei luni, din cauza contextului international. Nu ramane decat sa fim optimisti din acest punct de vedere. De asemenea, probabil ca nevoile de finantare ale statului roman vor creste in perioada urmatoare si atunci este de asteptat ca si volumele de titluri care vor fi emise pe piata sa fie in crestere. As spune ca nu avem parte de un context optim, dar tendintele sunt incurajatoare pentru fondurile de pensii.
Spuneati recent ca una dintre provocarile administratorilor va fi aceea de a alege intre durata si randament. Ce ar trebui sa inteleaga de aici participantul la un fond de pensii?
Trebuie sa inteleaga faptul ca, daca in primul an sau in primii doi-trei ani fondul de pensii la care a aderat are randamente foarte bune, acestea nu vor fi nici pe departe o garantie a faptului ca in urmatorii zece ani, deci pe termen lung, performantele vor fi similare. Performanta unui fond de pensii trebuie evaluata pe termen lung, in nici un caz pe termen scurt.
In acelasi context, spuneati ca ar trebui corelata maturitatea activelor cu cea a obligatiilor asumate de catre administratori.
Intr-adevar. Pentru ca trebuie sa ne gandim ca, in urmatorii 20 de ani, aceste fonduri nu vor face aproape deloc plati, doar vor incasa bani pe care ii vor plasa, avand in vedere varstele celor care au intrat in sistem. Asta inseamna ca maturitatea obligatiilor pe care fondurile le vor avea va fi de peste 25 de
ani. Daca privim din punct de vedere prudential, ideal ar fi ca si maturitatea activelor sa fie aceeasi, conferind astfel o predictibilitate a banilor pe care fondurile ii vor incasa. Pentru ca, daca se investeste intr-un instrument cu maturitate de cinci ani, la finalul acestei perioade suma trebuie reinvestita. Ceea ce inseamna ca nu se poate sti daca in momentul respectiv dobanda va fi la fel de mare ca astazi, cand s-a realizat investitia in acel instrument financiar. Apare astfel un risc pe care administratorul si-l asuma. Pe cand, daca se investeste chiar de la inceput pe termen de 15 ani, se blocheaza o dobanda de care administratorul este sigur pe intreaga perioada de timp. Ceea ce inseamna ca nu va fi expus la riscurile de reinvestire la fel cum s-ar intampla in cazul in care instrumentul pe termen scurt in care s-a investit ajunge la maturitate.
Exista pe piata romaneasca titluri cu maturitate atat de mare?
De zece ani. Maximul la ora actuala. Asteptam initiativele Ministerului de Finante, care sper sa isi propuna sa vina cu instrumente pe termen chiar mai lung. In ultima instanta este si interesul Finantelor sa se finanteze pe termen lung si sa‑si asigure o predictibilitate a dobanzilor. Vedeti ce se intampla acum. Pot aparea astfel de situatii in care
inflatia creste, politica monetara se restrange si atunci daca un an, doi, trei ai investit in instrumente cu maturitate pe termen scurt, cand trebuie sa te reimprumuti esti expus la cresteri de dobanda.
Cat de favorabil este acest context economic pentru fondurile de pensii?
In ultima instanta, depinde de abilitatea unui fond de a identifica, chiar si in acest context, oportunitati de investitie. Cu siguranta ca ele exista. Daca este sa ne referim la obligatiuni, in momentul de fata, randamentele sunt in crestere. Parerea mea este ca lucrurile nu se vor opri aici. Sigur, cele mai sensibile la miscarile de dobanda sunt mai ales cele cu maturitati de pana in cinci ani. Dar si, daca ne referim la obligatiunile pe zece ani, chiar si acestea s-au miscat.
De exemplu, la ora actuala, pe piata secundara, acestea se tranzactioneaza la 7,25-7,30%. Din punctul de vedere al randamentelor nominale, pentru ca nominal este un cuvant-cheie, lucrurile arata bine pentru performantele viitoare ale fondurilor de pensii. Daca ne referim la bursa, datorita contextului economic actual, preturile actiunilor raman destul de scazute. In general, intr-o economie cu problemele pe care le are cea a Romaniei, este normal sa se intample acest lucru, pentru ca suntem intr-un context in care cheltuielile de finantare ale companiilor vor fi in crestere, datorita faptului ca dobanzile vor fi in urcare.
Suntem intr-un context in care probabil consumul si investitiile vor cunoaste un proces de incetinire, iar acest lucru va duce si la o incetinire a cresterii cifrelor de afaceri ale companiilor. Acestea vor avea, dintr-o data, costuri de finantare mai mari si cifre de finantare mai mici.
Marja de profit se va micsora automat, ceea ce se va reflecta in pretul actiunilor acelor companii. Mai mult decat atat, va exista si un cost de oportunitate, pentru ca, in momentul in care dobanzile vor creste, fie ca este vorba de obligatiuni sau de depozite bancare, dintr-o data acestea vor deveni concurenti pentru investitiile in actiuni. Prin urmare, risc zero si randamente inca decente. Toate acestea vor intarzia decolarea bursei. Sigur, va exista o oarecare volatilitate, dar nu cred ca vom vedea o crestere sustinuta prea curand. Ceea ce inseamna ca in aprilie - mai anul viitor s-ar putea ca preturile de pe bursa sa fie atractive si sa ofere niveluri interesante de a intra si de avea expunere.
Cat de atractiva este Bursa de Valori, din punct de vedere al emitentilor prezenti, al sectoarelor economice reprezentate si al lichiditatii?
Sectorul constructiilor lipseste cu desavarsire pe bursa. Lipsesc fondurile imobiliare. Anul acesta, pe Bursa de la Varsovia au fost 28 de oferte publice, fiind, dupa Londra, a doua bursa europeana ca numar de IPO-uri (n.r. - oferte publice initiale). Este adevarat ca au fost emitenti de diferite calitati. Din pacate, in Romania, lucrul acesta nu se intampla inca, iar aceste listari ale firmelor de stat mi se pare mai degraba un paleativ decat o solutie de viitor.
In ultima instanta, trebuie sa recunosc ca nu sunt un mare fan de a deveni un investitor minoritar intr-o firma al carei actionariat majoritar este de stat. Sunt cat se poate de obiectiv, daca ne uitam, in ultimii 17 ani, la performantele firmelor care au avut management de stat. Pana la urma, sectorul cel mai dinamic este cel privat. Cred ca firmele private ar fi niste candidati mult mai interesanti pentru investitori decat cele de stat.
Sigur, e bine ca se listeaza si acestea, dar cred ca firmele private ar oferi oportunitati mult mai interesante pentru investitori. Oferte care au un grad de suprasubscriere atat de mare, cum a fost Transgaz, sunt o arma cu doua taisuri. Sigur, pe investitori ii poate incanta foarte mult, dar un antreprenor care, a doua zi dupa listare, vede ca actiunile lui sunt tranzactionate cu 50% sau cu 80% peste pretul la care el le-a vandut, incepe sa se gandeasca cat de corecta a fost evaluarea companiei.
Schemele de pensii sunt aproape identice. Credeti ca administratorii vor avea tendinta de a avea politici investitionale similare, astfel incat sa se incadreze in randamentul minim ce va fi impus de Comisie?
Daca ne uitam la experienta altor tari, si as fi tentat sa ma uit la Polonia, pentru ca, din punctul meu de vedere, este o tara cu multe similaritati cu Romania, aceasta tendinta este prezenta. Exista o anumita abordare, de genul sa nu iesim prea mult din grup, sa nu ne asumam riscuri suplimentare, pentru ca, daca ne miscam cu grupul, atunci toata lumea este oarecum sigura si nimeni nu risca foarte mult. As indrazni sa mai spun un lucru, mai ales ca modalitatea de calcul a nivelului minim de performanta, in cazul Romaniei, nu s-a hotarat inca.
Eu suspectez ca aceasta situatie din Polonia este derivata si din faptul ca performanta sectorului, care reprezinta un element de referinta cu o anumita ajustare pentru aceasta performanta minima, este calculata printr-o medie ponderata. Si accentuez cuvantul “ponderata”. De ce este foarte important acest lucru? Este important pentru ca, de exemplu, in aceste conditii, jucatorii mari de pe piata, care exista si la noi, vor fi mai protejati fata de o eventuala subperformanta in comparatie cu jucatorii mici. Si asta deoarece contributia lor la calculul parametrului de referinta, prin prisma faptului ca ei sunt mari si a faptului ca media este ponderata, va fi determinanta.
Cu alte cuvinte, riscul ca ei sa subperformeze in raport cu limita impusa va fi extrem de mic. Asta inseamna ca riscul de a subperforma este foarte redus, inseamna ca jucatorii mai mici, din motive de siguranta, vor fi tentati sa ii urmeze pe cei mari. Atentie, chiar in conditiile in care cei mari vor avea performante proaste. Dar va fi mult mai sigur. Ca sa nu imi asum riscuri suplimentare, stiu ca, daca ma misc cu cei mari, ma voi incadra in limite si, din pacate, acel element de concurenta, care ar trebui, in ultima instanta, sa fie in beneficiul celor care isi depun banii, va disparea.
Care ar fi solutia pentru a se evita acest lucru?
Ca sa fiu sincer, eu m-as gandi de doua ori inainte de a hotari daca folosesc o medie ponderata sau o medie simpla in ceea ce priveste calculul mediei performantei fondurilor si, in consecinta, modul in care calculez acea limita inferioara. Deoarece altminteri nu voi crea un teren de concurenta egal pentru toata lumea, majoritatea ii va urma pe cei mari, indiferent de cat de performanti sau de neperformanti vor fi ei.
Interamerican Fond de Pensii
- parte a grupului Interamerican Romania, a atras peste 15.000 de agenti de marketing care incheie contracte pentru pensii private obligatorii
- capital social - 19 milioane euro
- tinta cota de piata pe Pilonul II - 10-15%
- compania va intra pe segmentul pensiilor facultative in a doua parte a anului 2008
- Grupul olandez Eureko, din care face parte Interamerican Romania, opereaza in zece tari europene si ofera o gama completa de servicii financiare. Eureko se afla printre primele trei companii pe piata pensiilor private din Polonia, prin subsidiara PZU si este numarul unu in administrarea pensiilor private in Olanda, prin Achmea. La nivelul primelor brute subscrise, grupul a cunoscut, in anul 2006, o crestere de 117%, de la 6,577 miliarde euro, in 2005, la peste 14 miliarde euro
- Interamerican Romania a intrat pe piata locala in 1995, ca subsidiara a companiei elene Interamerican, preluata, in 2001, de grupul financiar olandez Eureko Group BV
Curriculum Vitae
- 45 de ani, casatorit, doi copii
- absolvent al Institutului Politehnic Bucuresti, Facultatea de Aeronave; Executive MBA, University of Washington&Academia de Studii Economice Bucuresti; Master of Science in Organisational Development, University of Hertfordshire, UK
- in perioada 1997-2007, a lucrat pentru ABN Amro Bank Romania, ultima functie fiind aceea de analist-sef
- in prezent, este director de investitii al Interamerican Fond de Pensii
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
