Aşa se traduce „furia" celui mai cunoscut expert în recrutarea de top manageri din România, Radu Furnică, preşedintele firmei Leadership Development Solutions, într-o perioadă în care zgomotul de fond al politicienilor români încearcă să abată atenţia de la problemele economiei şi societăţii româneşti. Headhunterul cu dublă cetăţenie, română şi olandeză, spune că strigătul de disperare al unor tineri precum Alexandra Svet trebuie să fie luat în serios şi tratat cu respect, nu batjocorit şi dus în derizoriu de „lichele" care ajuns să aibă un microfon în mână. Rezultatul lipsei de efect al "strigătelor în deşert" va fi acela că oamenii de bună calitate vor continua să plece din ţară, "să voteze cu picioarele".
„De fiecare dată când deschid televizorul, îmi amintesc de un citat din Citadela lui Saint-Exupery: <Nu lăsa leproşii să se înmulţească. Pentru că foarte curând vei avea comunităţi de leproşi, vor apărea drepturile leproşilor, iar în cele din urmă vei asculta imnurile leproşilor care vor cânta frumuseţea vieţii de lepros", spune Radu Furnică. Potrivit acestuia, statisticile economice de azi ar face „să intre în tahicardie” orice politician de bună credinţă dintr-o societate democratică. Însă, în România, toată lumea fuge de răspundere şi de asumarea unei decizii şi nimeni nu plăteşte pentru erorile de management.
"Clasa politică refuză să înveţe din comportamentul top managerilor, a căror meserie este aceea de a rezolva probleme. Problemele din economie şi cele ale naţiunii nu sunt complicate. Este nevoie însă să accepţi că ai o problemă şi să ai curajul de a lua o decizie. Cineva trebuie să-şi asume decizia, ca într-un board de companie. Or, noi suntem specialişti în fuga de răspundere", arată Furnică. Dacă privim ţara ca pe o întreprindere, totul se reduce la măsurarea performanţei, este de părere specialistul în resurse umane. Chiar dacă într-o organizaţie de business este mai uşor să măsori performanţa, lucrul poate fi realizat şi la nivelul societăţii în ansamblu. Potrivit lui Furnică, diferenţa dintre o organizaţie de business şi o ţară este că prima are un proprietar, în timp ce ţara a rămas a nimănui, sau doar a celor care profită de ea.
"Criza ar trebui să fie o oportunitate, un moment de curăţire pentru societatea românească, însă nu cred că va fi aşa. Am ajuns să fim o societate îngreunată de aceşti întreţinuţi, de corupţie, de lipsa de viziune. Ne anulăm propriile perspective pentru că le ignorăm", afirmă preşedintele LDS. Potrivit acestuia, ieşirea României din criza pe termen lung în carse se află depinde de deciziile care vor fi luate cu privire la educaţie, sănătate, justiţie şi administraţia publică.
"Nu vreau să creez un scenariu de coşmar vis a vis de viitorul nostru. Însă, dacă te îndrepţi către un zid şi nici nu te opreşti din mers, nici nu schimbi direcţia, ce urmează să se întâmple?", se întreabă Radu Furnică. Acesta crede că actuala criză nu este decât un simptom al slăbiciunii Romaniei în contextul globalizării. Adevarata criză spre care se îndreaptă România este una mult mai gravă, mai profundă şi mai devastatoare. "Această criză este generată mai ales de deficitul de competenţă în rezolvarea problemelor fundamentale ale societatii", spune preşedintele LDS
Românii vor doar salariul unui top manager, nu şi viaţa acestuia
Criza economică îi aduce pe foarte mulţi manageri din România cu picioarele pe pământ, crede Radu Furnică. „Unii erau obişnuiţi să crească în carieră dincolo de competenţa lor, să ajungă în 5 ani vicepreşedinte de bancă, să primească salarii de 12.000 de euro pe lună, plus 100% bonus, plus 100% schemă de retenţie", spune preşedintele LDS. Foarte mulţi dintre managerii români nu au pus creşterea economică din ultimii ani, inclusiv a companiilor, pe baza inerţiei de dezvoltare, ci au crezut că este meritul lor înşile. Pe timp de război, însă, fiecare încearcă să-şi umple buzunarele cu ce apucă şi pleacă în altă direcţie, spune preşedintele LDS.
„Au dat de greu şi au fugit. Ar trebui să le treacă prin cap să însănătoşească compania, dar e ultima întrebare pe care şi-o pun. Îşi cer bonusurile de la companii înainte de termen, înaintea rezultatelor, şi apoi pleacă", arată şeful firmei de executive search.
Potrivit lui Radu Furnică, dacă 100 de oameni obişnuiţi ar şti ce înseamnă viaţa unui top manager, doar 2 sau 3 şi-ar dori să ajungă în acea poziţie. „Viaţa de top manager este foarte grea. Oamenii care sunt plătiţi cu milioane de dolari trebui să rezolve milioane de probleme. Nu au viaţă personală, sunt epuizaţi de responsabilităţi. Oamenii de rând nu ştiu acest lucru. Ei vor numai imaginea pe care un om de top o lasă în societate, vor numai admiraţia pe care societatea o are faţă de acea persoană", arată şeful LDS.
Potrivit acestuia, într-o perioadă de criză companiile nu au nevoie de un alt tip de manager decât în perioadele de creştere - un manager de bună calitate se foloseşte de inerţia pieţei în timp de creştere, iar în timpul unei deflaţii îşi pune mintea la contribuţie să minimizeze impactul.
„Eu nu caut în mod deosebit oameni cu experienţa crizei. Îmi atrag atenţia cei care au trecut prin aşa ceva. Dar de obicei aceştia vin din partea sofisticată a serviciilor financiare, care au participat la crash-uri pe diverse burse, pe diverse pieţe. Chiar şi aşa, expunerea lor a fost una limitată. În plus, nu este logic să iei un manager din capital market şi să-l aduci în telefonie mobilă numai pentru că a trecut prin criza din Mexic", explică Furnică. Nici în domeniul bancar, crede headhunter-ul specializat în recrutarea de bancheri, nu este nevoie de noi manageri odată cu trecerea dinspre retailul bancar către businessul corporate.
„Într-o bancă privată nu este democraţie. Şefii de bănci din România au primit ca obiectiv să crească partea de retail, de consumer finance întrucât existau raţiuni economice care cereau acest lucru, iar acţionarii băncii doreau asta. Eu cred că sunt capabili să ducă la capăt şi noua misiune, cu condiţia să aibă resursele necesare şi de libertate de decizie. Întoarcerea către traditional banking înseamnă că veniturile băncii vor fi mult mai echilibrate, că resursele nu vor mai fi cele de până acum", arată Furnică. Una dintre cele mai importante calităţi ale unui manager în perioada de criză este aceea de a avea sânge rece, de a ieşi în afara contextului emoţional pe care criza l-a creat.
„În criză, vorbim de mai multe aspecte decât cele clasice, de dimensiuni de analiză operaţională, economică. Vorbim şi de dimensiuni psihologice, strategice. E mult mai valoros un om care decide să iasă din panică şi care se gândeşte la rece cum putem să mergem de acum încolo. Acesta este omul care îmi trebuie mie acum. Dacă nu cer prea mult, trebuie să fie şi un om de caracter", explică headhunter-ul român.
„Economia este cenuşăreasa societăţii româneşti. Primeşte mereu lovituri după cap din partea clasei politice, este parazitată de aparatul administrativ şi i se spune <De ce nu produci mai mult?> Riscăm să ieşim din criza economică printre ultimii din Europa."
Radu Furnică,
Preşedinte Leadership Development Solutions
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
