Radu Soviani: Foc automat

Sunt trei decizii extrem de importante. Prima: a treia reducere consecutivă a ratei de dobândă, cu 0,5 puncte procentuale, până la nivelul de 8,5%. Este o reîntoarcere a ratei cheie la nivelul din 9 februarie 2006, acolo unde s-ar putea întoarce şi economia în curând, pe fondul unei contracţii mult mai severe decât anticipaţiile pentru 2009 şi o continuare în anul 2010. Efectele? Din nou reducere de dobândã la depozite, după modelul “luna şi procentul” pe care băncile comerciale îl aplică încă din martie. Un efect mai întârziat va fi reducerea costului finanţărilor în lei, pentru că multe dintre creditele acordate sunt dependente de rata de dobândă din piaţa monetară - celebra ROBOR sau costul pe care băncile care au deficit de lichiditate îl plătesc băncilor care au excedent temporar de lichiditate. Reducerea ratei are ca efect şi ieftinirea finanţării la împrumutătorul de ultimă instanţă - BNR. Or, dacă băncile se împrumută mai ieftin în lei, au motive să reducă şi ele preţul creditului.

A doua decizie: reducerea ratei rezervei minime de la 35% la 30% pentru valuta pe care băncile comerciale o atrag, pe scadenţe scurte. Este încã un pas, după ce, în urmă cu două şedinţe, BNR reducea la zero procentul rezervelor în valută pentru pasivele atrase pe o perioadă mai mare de doi ani, iar în urmă cu o şedinţă, scădea de la 40% la 35% nivelul de rezervă pentru celelalte surse atrase în valută. Măsura, aplicabilă cu perioada 24 august-23 septembrie, ar putea conduce la eliberarea în piaţă a încă unui miliard de euro. Ce va pune BNR în loc, în condiţiile în care diminuarea rezervelor valutare dã rãu?

Aici intervine optimismul moderat. În opinia mea, BNR estimează că în luna septembrie va intra cea de-a doua tranşă de la FMI, în valoare de 1,9 miliarde de euro. În acest fel, scăderea rezervei valutare va fi mai mult decât compensată de o nouă tranşă. Întrebarea-cheie este ce se va întâmpla cu miliardul eliberat? Va ajunge în piaţă, sub formă de credite, sau se va transforma în “club loan number 2”? Adică va beneficia tot statul în dauna foamei sectorului privat sau banii vor ajunge în credite către economia reală? Răspunsul meu este da şi nu. Dacă FMI se va dovedi flexibil în privinţa depăşirii ţintei anuale de deficit bugetar, şi eu cred că va accepta un deficit mai mare, el trebuie finanţat. De unde? Parţial, tot de la bănci, prin club loan numărul 2. Dar vreau să cred că o parte din miliard va ajunge şi în piaţă.

A treia decizie. Inversarea. Mai ţineţi minte creditul prin telefon? Cel despre care băncile spuneau că îl acordă imediat, oricui, şi aproape pentru orice? S-a schimbat situaţia. Dacă înainte clienţii sunau la băncile comerciale, acum ele sună la BNR, iar banca centrală le acceptă telefoanele. Concret, a treia decizie se referă la reducerea scadenţei la care băncile comerciale au acces la banii BNR, punând, în schimb, garanţii gen titluri de stat, de la o lună la o săptămână. Adică, dacă nu aveţi lichiditate, nu vă plângeţi, sunaţi şi, având garanţii potrivite, obţineţi leii.

Este un foc automat de decizii monetare. Şi totuşi, BNR a precizat că măsurile vor avea efect doar dacă România se ţine de acordul cu FMI. Numai şi numai dacă. Dacă se va întâmpla altfel, va exista tot un foc automat, doar că, în această situaţie, ţinta va fi la plexul economiei românești.