Cum caracterizati pachetul de legi care guverneaza piata pensiilor private? Este unul care ofera jucatorilor implicati confortul unei mitcari libere sau vorbim despre un sistem suprareglementat din start?
Sistemul de legi care guverneaza piata pensiilor private are foarte multe lacune si foarte multe, sa spunem, probleme practice, de implementare. Din punctul acesta de vedere, sistemul legislativ trebuie actualizat si schimbat cat se poate de repede, dar in niciun caz in aceasta perioada de patru luni in care va avea loc aderarea la Pilonul II. Dupa aceea insa, consider ca legile care guverneaza cele doua segmente ale pietei - facultativ si obligatoriu - ar trebui sa fie, in primul si in primul rand, coroborate, ar trebui sa avem o singura lege care, pe capitole distincte, sa trateze particularitatile fiecarui sistem. Pentru ca aproximativ 80% din prevederile celor doua legi sunt comune. Difera sistemul de plata a contributiilor, nivelul de taxe si comisioane si particularitatile ce tin de aderare. Bulgarii, de exemplu, au o singura lege in care trateaza cele doua tipuri de sistem.
In cateva zile incepe fenomenul pensiilor private obligatorii. Administratorii si intermediarii au pregatit in jur de 150.000-200.000 de agenti. Cat de utor va fi pentru forta de vanzare sa atraga in sistem cei peste 2,5 milioane de angajati, obligati totuti sa adere la un fond de pensii private? Exista elementul obligativitatii care utureaza intr-un fel procesul de vanzare, dar acelati element face ca aceasta piata sa semene oarecum cu aceea a asigurarilor auto obligatorii.
Spre deosebire de RCA, unde beneficiarul asigurarii este o terta persoana, in cazul pensiilor private obligatorii beneficiarul este cel care semneaza actul de aderare. Daca atunci cand inchei un RCA nu te intereseaza ca il cumperi la colt de strada sau la nu ttiu ce taraba, aici este vorba de viitoarea pensie.
Credeti ca romanii inteleg in acest moment necesitatea sistemului? Pentru ca important ar fi ca, atunci cand semneaza actul de aderare, sa inteleaga si necesitatea si beneficiile acestui sistem, nu doar faptul ca sunt obligati.
Din pacate, nu. Oamenii sunt complet dezinformati, nu ttiu mai nimic despre pensiile private. Aceasta va fi o problema la nivelul tuturor participantilor. Pentru ca, daca oamenii nu sunt informati, atunci devin refractari la aceasta idee, mai ales ca apare si caracterul de obligativitate. Cred ca, pana acum, autoritatile ar fi trebuit sa faca mult mai mult pentru informarea populatiei. Noi am facut atat cat am putut, dar am fost foarte mult ingraditi de prevederile acestor legi vizavi de modul in care am avut voie sa ne facem publicitate. Lucru care a fost, din punctul meu de vedere, putin exagerat. Mi se parea corect si normal sa se permita demararea campaniei de publicitate in avans, mai devreme decat perioada de subscriere, astfel incat, in momentul startului perioadei de aderare, oamenii sa fie informati.
Pe de alta parte, daca unii dintre cei care vor trebui sa adere vor fi refractari, unii vor semna cu lejeritate mai multe acte de aderare la mai multe companii. Acte care vor fi invalidate, iar cei care le-au semnat vor intra in procesul de distributie aleatorie, ca si cum nu ar fi optat pentru niciunul dintre fondurile existente.
Aceasta este o mare problema, pe care noi am discutat-o indelung cu reprezentantii Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private,
intrucat majoritatea administratorilor a cerut impunerea unui principiu foarte simplu si foarte transparent. Primul act de aderare care se raporteaza Casei Nationale de Pensii si alte Asigurari Sociale este actul valid, iar orice act de aderare ulterior este invalidat. Doar in conditiile in care se dovedette ca primul act a fost obtinut prin frauda, numai atunci se ia in calcul cel de-al doilea act.
S-a reutit acest lucru?
Pana in momentul de fata, nu. Sper ca argumentele noastre sa fie luate in considerare de Consiliul Comisiei. Asociatia Administratorilor Fondurilor de Pensii Private a formulat un punct de vedere cu argumente foarte clare. Este un lucru cert, acest sistem de validare care a fost propus nu a fost implementat nicaieri in tarile din jurul nostru care au introdus sistemul de pensii private. Putem avea surpriza ca 40% dintre cei care sunt obligati sa adere la aceste fonduri sa intre in sistemul de alocare aleatorie realizata de calculator, pentru ca au semnat mai multe acte cu mai multi administratori.
Practic, ce se intampla in actualele conditii de validare?
Sistemul actual de validare incurajeaza semnarea mai multor acte de aderare. Incurajeaza nu numai participantii, dar si forta de vanzari sa obtina mai multe semnaturi.
Dar forta de vanzare nu ramane fara comision? Plata nu se face pentru fiecare act de aderare validat?
Da, dar nu prea ai control. Un act de aderare poate fi validat in prima luna, si in urmatoarea poate fi invalidat. Ceea ce nu este corect. In plus, noi platim comisioanele agentilor la sfartitul fiecarei luni. Ata este corect si ata procedeaza mai toti administratorii.
Pe 17 septembrie, veti intra in perioada de aderare cu aproape 40.000 de agenti de vanzare. Prin ce alte cai veti distribui produsul de pensie obligatorie?
Am semnat contracte cu destul de multi brokeri si avem contract de distributie cu ING Bank, cu divizia de retail.
Mizati pe un ajutor substantial din partea brokerilor, pentru ca pe segmentul facultativ, cel putin pana acum, aportul acestora a fost destul de nesemnificativ?
Noi ne-am dori ca brokerii sa aiba o pondere semnificativa in volumul de participanti care vor adera la fondul de pensii al ING. Asta ar crea, pe mai departe, o continuare a colaborarii noastre. ING nu se va limita in a lucra cu acetti brokeri doar pentru pensiile obligatorii. Dupa finalul perioadei de aderare, vom lucra cu aceia care au dovedit ca sunt parteneri serioti si ti-au adus un aport important la fondul nostru de pensii. Vom dori, in final, sa distribuim prin acettia si alte produse, poate pensii facultative, poate asigurari de viata. Ca strategie generala, ING iti dorette dezvoltarea acestui canal de distributie constituit din brokeri.
Trei companii de administrare au anuntat ca tinta pe Pilonul II controlul a 30% din aceasta piata. Ce elemente va vor sprijini in a atinge acest obiectiv?
ING a fost prima companie care a anuntat ca iti dorette peste un milion de participanti. Am facut aceasta afirmatie in cunottinta de cauza, pentru ca ttiam ce vrem sa facem, ce forta de vanzari vrem sa dezvoltam, ttiam pe cine ne bazam. Nu a fost o afirmatie hazardata. In primul rand, vom fi ajutati de forta proprie de vanzare, acetti 40.000 de agenti de marketing, brokerii plus reteaua de distributie a ING Bank. Pe de alta parte, campania de publicitate si de marketing pe care ING o va lansa pe 17 septembrie si experienta de cateva luni pe piata pensiilor facultative reprezinta alte argumente in sprijinul afirmatiei noastre.
Cota de piata vizata are un pret. Cat a cheltuit pana acum ING Fond de Pensii pentru pregatirea intrarii pe Pilonul II?
ING are in momentul de fata un capital alocat pentru ING Fond de Pensii de peste 40 milioane euro. si avem aprobat deja, in cazul in care vom avea nevoie si este clar ca vom avea, dar nu ttim cand inca, o suplimentare a acestui capital.
Ce s-ar intampla daca la inceputul anul viitor administratorii de fonduri ar fi anuntati ca nu a fost identificata solutia de transfer a contributiilor de la stat catre privat?
Ar fi grav. Ar fi o palma peste obrazul Romaniei la nivelul Uniunii Europene.
In acest moment, ttiti ce solutie a fost adoptata?
Casa Nationala de Pensii colecteaza deja contributiile pentru toti angajatii. Acea cota de 9,5% din venitul fiecarui salariat pentru asigurarile sociale, CNPAS o colecteaza deja, luna de luna. Colecteaza din partea angajatorilor si datele necesare pentru ca acea parte care inseamna 2% din 9,5% sa poata fi virata catre fondurile private de pensii.
Ce rol are ANAF in aceasta ecuatie?
Nu ttiu care va fi mecanismul. Nu inteleg ce rol are ANAF aici. Este o institutie pentru colectarea obligatiilor la bugetul de stat si ar trebui sa-ti exercite acest rol fata de angajatorii care nu iti platesc datoriile la buget. Conturile CNPAS sunt la CNPAS, banii sunt inregistrati tot la CNPAS ti, mi se pare, din ce se discuta, ca este vorba despre o falsa problema. Sa te gandetti daca cei 2% se mai constituie sau nu venituri la bugetul de stat ti, dupa aceea, cand ii aloci fondurilor private sa-ti pui problema daca se constituie ca o cheltuiala la bugetul de stat, deja mi se par nitte probleme cu totul si cu totul irelevante.
Iata ca mai este putin pana la momentul startului si inca vorbim de o ecuatie cu mai multe necunoscute. Datorita acestora, jocul pare incorect din start, atat pentru administratori, cat si pentru cei care vor intra in sistem.
Bineinteles ca ar fi fost corect si cred ca in orice tara sistemul de colectare ar fi fost pus la punct inainte de lansare. Discutiile pe marginea colectarii au inceput in iunie-iulie 2007, in timp ce legea a fost aprobata si publicata in Monitorul Oficial din luna ianuarie. stiau la ce sa se attepte. Eu estimez ca primele contributii pe Pilonul II vor fi colectate in luna aprilie 2008. Atunci vor veni primii bani catre fondurile private. Iata ca autoritatile au avut la dispozitie un an si ceva pentru a rezolva problema colectarii. Ca om venit din sistemul bancar ttiu cum se mitca acetti bani, care este circuitul lor.
Din punctul meu de vedere, mi se pare ca este o falsa problema si mi se pare ca este vorba doar despre o neintelegere. Am cerut de la inceput, in repetate randuri, ca reprezentantii administratorilor sa fie implicati in aceste discutii vizavi de implementarea sistemului de contributie. Majoritatea administratorilor fac parte din grupuri financiare integrate in care exista si banci. Or, toate bancile din Romania ofera, in momentul de fata, produse de cash management. Cand vorbim de colectarea acestor contributii, de fapt ne referim la un sistem de cash management. Avem, deci, experienta necesara sa sprijinim in acest sens. Degeaba am cerut acest lucru, nu am fost solicitati in acest sens niciodata.
Curriculum Vitae
- 42 de ani
- casatorit, doi copii
- absolvent al facultatii de Tehnologia Constructiilor de Matini din cadrul Institutului Politehnic Bucuretti, tef al promotiei 1989
- in 1991 intra in sistemul bancar, a lucrat pentru Banca Turco‑Romana, Citibank si Alpha Bank
- 1993-1994 master Finante-Banci
- din iunie 2006 s-a alaturat echipei ING
- implicat in problematica pensiilor private din anul 1997, de la primele proiecte de legi
ING
- 2007 - ING este primul administrator de pensii facultative autorizat din Romania. Compania administreaza doua fonduri de pensii facultative, ING Clasic si ING Optim
- 1997 - se infiinteaza ING Asigurari de Viata, companie care este in prezent lider de piata, cu o cota de peste 38% din segmentul asigurarilor de viata
- La nivel global, grupul ING are sub administrare active de peste 600 miliarde euro, 75 milioane de clienti in peste 50 de tari
- In Polonia, ING este al doilea fond de pensii, cu 2,4 milioane clienti si 7,5 miliarde euro active administrate
“Sistemul de legi care guverneaza piata pensiilor private are foarte multe lacune si foarte multe probleme practice, de implementare Radu Vasilescu director general ING Fond de Pensii
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
