Moneda naţională se va aprecia, până la sfârşitul anului, faţă de moneda europeană până la 3,20 lei/euro - 3,25 lei/euro, dacă nu va fi va fi sub 3,20, a afirmat analistul financiar Eugen Rădulescu, fostul preşedinte al Casei de Economii şi Consemnaţiuni, la The Money Channel. "Eu tot prezic creşterea leului, de ani de zile, prima dată am spus-o în 2004. Singurul lucru asupra căruia m-am înşelat este ritmul mult mai rapid decât prevăzusem", a spus Rădulescu.
Criza politică, factor de risc
Analistul s-a arătat, totuşi, îngrijorat de un factor care ar putea încetini aprecierea leului. "Există, totuşi, un factor de risc, cel politic, care sperie investitorii. Aceştia vin, dar obosesc de certurile de pe scena politică, să nu mai vorbim că apropierea alegerilor poate duce la un deficit public care poate să întoarcă totul pe dos", a spus Rădulescu.
Leul a urcat, în această săptămână, la cea mai înaltă cotaţie a ultimilor patru ani şi şapte luni faţă de euro. Eugen Rădulescu explică acest fenomen prin existenţa a trei factori: raportul între cerere şi ofertă, anticiparea privind aprecierea leului şi nivelul de echilibru al cursului, dat de cerere şi ofertă.
"Raportul între cerere şi ofertă acţionează pe termen scurt, pentru orice schimb valutar. În acest raport cerere-ofertă, avem un decalaj mare între exporturi şi importuri, care creşte, dar prea puţină lume vorbeşte de cât de mari sunt intrările de valută în ţară, pe toate celelalte căi decât exporturile, şi care compensează această balanţă. BNR a dat, de curând, publicităţii datele lunii mai, când au fost înregistrate intrări de capital de 1 miliard RON, intrări care vin din fructificarea valutară, din alte operaţiuni şi din rezerva minimă obligatorie, spune BNR. Rezerva minimă obligatorie nu s-a modificat în mai; dacă a avut loc o creştere a rezervei minime obligatorii, aceasta este marginală", a spus Rădulescu.
Dobanda din rezerva internaţională, 900 milioane euro
Analistul a mai spus că prin fructificarea rezervei internaţionale a României, dobanda care se poate încasa la 24 de miliarde de euro, cât e rezerva la ora actuală, ar fi de 900 de milioane, sumă care s-ar încasa cam în doi ani. "Răman alte operaţiuni care nu pot fi decât intervenţii pe piaţă, menite să evite o apreciere prea bruscă a monedei naţionale. Cred că au existat astfel de intervenţii. Nu au fost anunţate, dar fac această supoziţie că majorarea rezervei naţionale a venit din intervenţia de pe piaţa valutară. Aceasta s-a produs, probabil, în zilele în care am avut un vârf de cotaţie. Cu toate acestea, se zice că, în momentul respectiv, a contribuit, mai degrabă, Ministerul Finanţelor decât Banca Naţională, pentru că Finanţele au acţionat destul de neglijent, au avut încasări mari la buget, aceste încasări reprezentând sterilizarea de pe piaţa monetară. Această sterilizare s-a regăsit în conturile de la BNR, generând, cu totul neaşteptat, o criză de lichiditate pe piaţa monetară", a explicat Rădulescu.
Fostul şef al CEC a mai spus că intrarile de capital sunt, totuşi, foarte mari. El este de părere că intrările de capital speculativ au un volum redus. "Avem intrări de capital din investiţii, pe toate căile care se fac în România. Cu cât e piaţa mai adâncă, influenţa jocului speculativ este mai redusă", a mai spus Rădulescu.
El adăugat că la aceste intrări se adaugă banii românilor care lucrează în străinătate, anul trecut BNR raportând o sumă de 4,5 miliarde. "Anul acesta, cifrele BNR arată că am revenit la erori şi omisiuni cu plus, ceea ce înseamnă că intră mai mulţi bani decât ştim", a explicat analistul.
Toată piaţa se aşteaptă la apreciere
Anticiparea privind aprecierea leului este un alt factor care influenţează creştera leului. "În momentul în care toată piaţa se aşteaptă la apreciere, nimeni nu cumpără în avans şi nimeni nu vinde foarte târziu. Toţi cei care vor să vândă, vor să o facă cât mai repede, iar cei care cumpără, o fac în ultima secundă. Asta mai micşorează puţin cererea şi mai măreşte puţin oferta pe piaţa valutară" a adăugat Rădulescu.
Rădulescu a mai spus că deşi, anul trecut, mulţi români au plecat la muncă în străinătate, productivitatea muncii a crescut, lucru care a influenţat cresterea monedei naţionale. "Anul trecut am avut o creştere economică de 7,7 %, iar cea din zona euro a fost de până la 2%. Avem, deci, un salt al productivităţii muncii de 5,7%, susţinut de investiţii", a explicat Rădulescu.
Rădulescu a dat drept exemplu cazul companiei Dacia Piteşti, care cu un personal de o treime din cât era la nivelul său de vârf produce, în prezent, de 3-4 ori mai mult, adică şi-a crescut productivitatea de 12 ori. El a recunoscut, totuşi, că aceasta este încă scăzută, din cauza unei organizări defectuoase a producţiei.
Nivelul de echilibru al cursului monetar, potrivit lui Rădulescu, este nivelul dat de cerere şi ofertă. "Până la urmă, pe termen lung, cursul de schimb se îndreaptă către paritatea puterii de cumpărare. Politica BNR de evitare a mişcărilor speculative a fost foarte bună a apreciat Rădulescu.
Leul s-a apreciat miercuri faţă de dolar până la cea mai înaltă cotaţie a ultimilor şase ani şi şapte luni, de 2,4109 lei/dolar, ca efect combinat al întăririi monedei naţionale faţă de euro şi al deprecierii dolarului pe pieţele internaţionale.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
