Reacția societății civile este însă remarcată în raport. „În România, implicarea puternică a societății civile a reprezentant elementul-cheie în încurajarea reformelor în lupta anti-corupție și în apărarea statului de drept în această țară”, se mai arată în documentul Comisiei Europene, potrivit G4Media.
Potrivit documentului, există îngrijorări în ce privește independența justiției, care s-ar afla în pericol în Ungaria și în Polonia în special, dar există o serie de provocări în Bulgaria, România, Croația și Slovacia.   La capitolul independența justiției, raportul menționează că „în România, controversatele reforme realizate între 2017 și 2019 cu impact negativ  asupra sistemului judiciar continuă să se fie în vigoare. În 2020, guvernul și-a exprimat angajamentul de repara modificările operate în ultimii ani, ceea ce a dus la o detensionare semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar”.   „Deși insituțiile-cheie și-au continuat activitatea, există provocări pentru a menține un portofoliu solid de cazuri trimise în judecată și de condamnări în instanțe în cazurile de corupție la nivel înalt. Modificările în vigoare la Codul Penal și la Codul de Procedură penală au generat incertitudine în ce privește eficiența cadrul legal anti-corupție, fiind necesare soluții legale și politice la decizilie Curții Constituționale. Guvernul în funcție și-a reluat angajamentul de a face progrese în ce privește prevenția prin intermediul Strategiei Naționale Anti-Corupție”, se mai arată în raport.