Raportul CE va sublinia lipsa progresului din justiţie, consideră societatea civilă

Raportul pe justiţie ar putea fi îngrijorător

Reprezentantul Centrului pentru Resurse Juridice (CRJ), Radu Nicolae, consideră că România a făcut paşi înapoi în ultima perioadă, ajungând chiar la nivelul anilor 2005-2006.

CRJ consideră că raportul de ţară ar putea fi negativ şi îngrijorător, mai ales că două dintre puterile statului ”suferă”. ”Legislativul suferă pentru că nu mai adoptă legi, iar justiţia suferă din lipsă de finanţare”, a declarat managerul programului de Integritate Publică al CRJ, Radu Nicolae.

Şi Freedom House România este în favoarea continuării monitorizării, directorul ONG-ului, Cristina Guseth, motivând că ”suntem cu progresele abia la început, iar cei de la Comisie aşteaptă mai mult, aşteaptă fapte”. Cu toate acestea, Guseth a declarat pentru NewsIn că raportul va fi unul moderat, având în vedere că în nici unul din cele patru benchmark-uri nu au fost făcute progrese considerabile.

De asemenea, reprezentanţii Transparency International România consideră că raportul pe justiţie, de pe 22 iulie ,”va sublinia neajunsurile identificate ca urmare a lipsei unor progrese reale”.

Reprezentanţii TI România au declarat pentru NewsIn că se impune continuarea monitorizării României pentru toţi cei patru piloni reprezentaţi de benchmark-uri, însă nu cred că, prin raport, se va solicita activarea clauzei de salvgardare.

”Codurile nu sunt un progres pentru România”

În privinţa implementării codurilor, care sunt incluse în obligaţiile primului benchmark, reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale au declarat, pentru NewsIn, că acestea nu reprezintă un progres, deoarece au fost adoptate fără consultare, fără studii de impact şi fără campanii de informare a populaţiei.

Aceştia susţin că ar trebui făcută o evaluare a modului în care codurile vor putea fi puse în practică, pentru a se vedea dacă există resursele necesare şi dacă vor funcţiona în sensul creşterii vitezei cu care se desfăşoară procesele.

CSM nu s-a implicat în criza din justiţie, iar magistraţii vor sporuri nejustificate

Despre criza  din justiţie din ultima vreme, managerul programului Integritate Publică de la Centrul de Resurse Juridice spune că, la nivelul justiţiei, problemele vin din lipsa banilor pentru funcţionarea instanţelor.

 ”Nu se poate ca instanţele să nu mai aibă hârtie şi să nu mai poată trimite citaţii, de exemplu”, a adăugat Radu Nicolae. El a mai spus că CE ar putea solicita Guvernului o rectificare bugetară pentru justiţie, prin care să fie mărit bugetul acordat acestui domeniu.

”CSM ar fi putut să îşi asume un rol mai important în conflictul dintre magistraţi şi Ministerul Justiţiei, însă se ţine deoparte. Cred că va fi criticat acest activism redus al CSM, care nu a făcut erori majore, dar nici nu a progresat”, consideră reprezentantul CRJ.

”Criza din sistemul judiciar a contribuit major la încetinirea reformelor şi va exista o influenţă în raportul Comisiei Europene. CSM nu a gestionat criza, nu s-a implicat deloc”, spune şi reprezentantul Freedom House, Cristina Guseth.

Sistemul judiciar este inconsecvent

Guseth a mai declarat, pentru NewsIn, că nici pretenţiile legate de nenumăratele sporuri pentru magistraţi nu i se par justificate şi că nu consideră normal ca judecătorii să primească inclusiv spor de calculator. Cu toate acestea, directorul Freedom House a explicat că i se pare absolut normal ca salariul unui judecător să fie suficient de mare astfel încât acesta să poată să fie independent, dar a adăugat că independeţa aceasta presupune şi o responsabilitate a judecătorului.

 ”În jurisprudenţă, nu poţi să dai soluţii diferite în cazuri foarte similare, iar astfel de situaţii au loc în prezent în România”, a precizat Guseth.

Despre faptul că procesele intentate de magistraţi pentru sporuri au fost judecate în maxim două zile de la depunerea acţiunilor, Guseth spune că acest lucru dovedeşte că ”dacă se doreşte, se poate ca procesele să fie judecate rapid”.

Directorul Freedom House România mai arată că acesta e încă un semn al faptului că sistemul judiciar din România e inconsecvent. ”Dacă se doreşte, se judecă foarte repede, când nu se doreşte, se amână la infinit”, a adăugat Cristina Guseth.

ANI trebuie să arate că nu e influenţată politic

În privinţa celui de-al doilea benchmark, ce face referire la Înfiintarea Agenţiei Naţionale pentru Integritate (ANI), cu atribuţii în verificarea averilor, incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, reprezentanţii ONG-urilor spun că sunt îngrijoraţi.

Ei consideră că ANI îşi face publicitate şi declară presei, pe surse oficiale sau neoficiale, că va ancheta noi miniştri.

”ANI ar trebui mai întâi să îşi facă treaba bine şi să îşi atingă scopul pentru care a fost creat”, a declarat, pentru NewsIn, Radu Nicolae de la CRJ. De exemplu, spune el, cazul averii lui Nemirschi, anchetat de ANI, pare „un caz subţire, dar intens mediatizat de Agenţie”.

De asemenea, reprezentanţii Freedom House spun că ANI a început să funcţioneze, dar încă are de probat că funcţionează într-o manieră independentă, fără influenţe din zona politicului.

Rezolvarea dosarelor de mare corupţie nu ţine doar de DNA

Despre anchetarea şi condamnarea marilor corupiţi din România, ONG-urile spun că DNA îşi face treaba, însă Parlamentul va fi criticat de Comisia Europeană pentru blocarea mai multor dosare, iar judecătorii pentru încetineala desfăşurării proceselor.

Cu toate acestea, ONG-urile critică faptul că DNA nu a rezolvat, în ultima vreme, decît dosarul de corupţie din fotbal, pe care îl consideră important, dar fără relevanţă pentru bunul mers al societăţii în ansamblul său. Marile probleme sunt licitaţiile publice „organizate pe sprânceană”, mai spun ONG-iştii.

Reprezentanţii ONG-urilor susţin că rezolvarea dosarelor  de mare corpţie nu ţine doar de DNA, ci şi de modul şi viteza de judecare a acestora în instanţe.

Astfel, directorul Freedom House România a declarat, pentru NewsIn, că dosarele depind şi de judecători, care ar trebui să judece pe fondul cauzei, nu să amâne la nesfârşit aceste dosare, pentru vicii de procedură.

Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale contactate de NewsIn consideră că progresele referitoare la marea corupţie sunt limitate şi că încă se aşteaptă rezultate. Ei mai spun că e şi vina Parlamentului, care a blocat unele dosare, dar şi că CE va aşteapta progrese legate de celeritatea soluţionării dosarelor şi de repartizarea aleatorie a acestora în instanţe.

Direcţia Generală Anticorupţie a făcut progrese

Despre al patrulea benchmark, care vizează corupţia la nivel mic, Radu Nicolae de la CRJ spune că descentralizarea la nivel local nu va face decât ca  „baronii locali să fie şi mai baroni”. Nicolae critică şi corupţia din sectorul medical, unde, potrivit CRJ, nu s-a făcut nimic.

Cu toate acestea, ONG-urile sunt de părere că în raport se va vorbi despre îmbunătăţiri la acest nivel, cum ar fi creşterea transparenţei, numărul mai mare de cazuri soluţionate sau activitatea bună a Direcţiei Generale Anticorupţie.

Comisia Europeană va întreba Guvernul cum a pus în aplicare strategia CE anticorupţie pentru 2008-2010, unde se vorbea despre corupţia din sănătate, administraţie şi toate sectoarele vulnerabile, mai arată ONG-iştii consultaţi de NewsIn.

Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale susţin că toate obligaţiile asumate în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare trebuie ”abordate cu maximă seriozitate” şi nu mai trebuie amânate la nesfârşit.