Este de aşteptat, luând în calcul inclusiv declaraţii oficiale ale autoriţărilor române sau ale unor oficiali UE, ca raportul să fie unul negativ, care să evidenţieze nemulţumirile Comisiei legate de lipsa unor progrese în funcţionarea unor instituţii cum ar fi CSM, precum şi de recentele reglementari adoptate la Bucureşti în legătură cu imunitatea parlamentară.
Raportul vine în contextul în care preşedintele Băsescu a respins propunerile ministrului Justiţiei pentru funcţiile de procurori şefi, criticând procedura de selectare a celor nominalizaţi.
Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, a declarat, luni, că "în lanţul trofic" care stabileşte procedura propunerii şi numirii şefului Parchetului General şi a celui al DNA nu se pot schimba sau inversa competenţele şi nu pot fi făcute adaosuri care exced cadrului legislativ.
De asemenea, documentul Comisiei este publicat în contextul în care activitatea CSM este afectată de dispute interne. După alegerile din 4 ianuarie din CSM, în urma cărora procurorul Oana Schmidt Hăineală a fost aleasă preşedintele Consiliului, Secţia pentru Judecători a cerut demisia de onoare a acesteia şi, totodată, a solicitat judecătorilor Alina Ghica şi Cristi Danileţ să renunţe la candidaturile la funcţia de vicepreşedinte al Consiliului, considerând că "procedura alegerii actualei conduceri s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale".
Miercuri, la CSM, este programată o nouă şedinţă a plenului, pe ordinea fiind înscrisă şi alegerea vicepreşedintelui Consiliului, în condiţiile în care cei doi candidaţi înscrişi iniţial pentru acest post, Cristi Danileţ şi Alina Ghica s-au retras din cursă pe fondul contestărilor venite din întreaga ţară.
Mark Gray, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat că e de aşteptat ca problema conflictului de la CSM să fie reflectată în raportul MCV.
O altă problemă care va fi abordată în raport este legată de recentele reglementări adoptate în Parlament cu privire la imunitatea aleşilor. Comisia Europeană îşi va prezenta, în raportul despre MCV punctul de vedere privind prevederile adoptate de Parlamentul României în legătură cu imunitatea parlamentarilor, a declarat, recent, Mark Gray, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Parlamentul a adoptat, recent, proiectul de modificare a Statutului deputaţilor şi senatorilor. A fost menţinut amendamentul preşedintelui Comisiei Juridice din Senat, Tudor Chiuariu, de eliminare a prevederii prin care mandatul înceta la data rămânerii definitive, prin neatacare, a raportului ANI.
Concluziile raportului CE de miercuri vor avea urmări în procesul de intrare a României în Schengen. Olanda şi Germania sunt ţările care au blocat în ultimele luni o decizie a Consiliului JAI privind aderarea la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei, anunţând că pentru a accepta acest lucru aşteaptă progrese în următorul raport MCV al Comisiei Europene care va fi prezentat la sfârşitul acestei luni.
Preşedintele Traian Băsescu declara, după Consiliul European din decembrie 2012, că în anexa concluziilor reuniunii a fost introdusă o solicitare adresată Consiliului JAI ca la reuniunea din 7 martie să analizeze luarea unei decizii privind intrarea României şi Bulgariei în Schengen.
Ambasadorul Germaniei, Andreas Von Mettenheim, şi cel al Franţei, Philippe Gustin, au declarat, săptămâna trecută, că, dincolo de modernizarea tehnică a controlului frontierelor, României îi trebuie pentru aderarea la Schengen progrese în reforma justiţiei şi lupta anticorupţie.
Ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, s-a întâlnit la Dublin, cu omologii din Germania şi Olanda pe tema aderării României şi Bulgariei la Schengen, aceştia arătând că ambele ţări vor relua discuţiile interne în acest sens după adoptarea raportului MCV.
În contextul Consiliului JAI din 6-7 decembrie 2012, secretarul de stat în MAI Marian Tutilescu, şeful Departamentului Schengen, Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale, arăta că dacă decizia privind deblocarea aderării va fi luată la Consiliul JAI din martie, pentru frontierele aeriene şi maritime intrarea în zona Schengen se va face în ultima duminică a lunii martie, iar pentru frontierele terestre speră să se întâmple acest lucru până la sfârşitul anului.
De asemenea, este de aşteptat ca oficialii UE să abordeze, în raport, şi evenimentele politice din România din vara lui 2012. Comisia Europeană a acuzat public, la acea dată, probleme legate de respectarea atribuţiilor Curţii Constituţionale, respectarea prevederilor Constituţiei la emiterea ordonanţelor de urgenţă şi respectarea independenţei sistemului judiciar.
Preşedintele Comisiei Europene i-a transmis premierului Ponta o listă cu 11 puncte obligatoriu de respectat pentru România pentru asigurarea funcţionării statului de drept.
