Rasmussen, un sustinator al politicilor lui Bush, devine noul secretar general al NATO

Liberalul Rasmussen este un politician cu experienta, dupa ce a condus mai bine de sapte ani guvernul de centru-dreapta danez. La 56 de ani, rece si auster, dar totusi carismatic, Rasmussen este considerat "un bun organizator, un tactician recunoscut, cu un foarte bun autocontrol", potrivit comentatorului politic danez Hans Engell.

Stapanind la fel de bine franceza si engleza, ceea ce este un atu la NATO, este cunoscut pentru politica sa de compromis, chiar daca stie foarte bine si sa dea dovada de fermitate, asa cum a facut in timpul scandalului caricaturilor. Libertatea de expresie este "piatra de temelie a democratiei", spunea el in 2005, in timp ce intreaga lume musulmana protesta indignata.
Timp de sapte ani si jumatate la putere la Copenhaga, ultraliberalul devenit pragmatic a fost foarte activ si in domeniul politicii externe si de securitate. Cel mai mare succes international al sau a fost extinderea Uniunii Europene la tarile din est, decisa la summitul european din decembrie 2002, la sfarsitul presedintiei daneze a UE.
Foarte loial Washingtonului, l-a sprijinit pe fostul presedinte american George W. Bush inca de la sosirea la putere, devenind unul dintre prietenii sai apropiati. "Unul dintre boys", ironiza opozitia daneza de stanga, criticand politica sa "calchiata orbeste" dupa cea a locatarului de la Casa Alba.
Rasmussen, care apara "lupta pentru democratie" a lui Bush si decizia de a inchide sute de suspecti de terorism la Guantanamo, l-a intalnit pe liderul american de opt ori, un record pentru un politician nordic. "In razboiul impotriva terorismului, scopul este de a proteja statele de drept democratice", afirma el in Parlament in 2003, apreciind ca "teroristii trebuie inchisi atata timp cat constituie o amenintare".

A pus capat unei traditii pacifiste de mai mult de 100 de ani, trimitand militari danezi in Irak si Afganistan. Pentru Irak, a avut o majoritate foarte redusa in Parlament, in timp ce opozitia se opunea, iar opinia publica era divizata. In plus, Danemarca a fost una dintre primele tari care s-au implicat in Afganistan. In prezent primul contribuitor cu forte la NATO, raportat la numarul de locuitori, Danemarca este de asemenea tara care a inregistrat pana in prezent cele mai mari pierderi umane in Afganistan.

Economist de profesie, Rasmussen a intrat in Parlament in 1978, devenind de mai multe ori ministru in guvernul conservatorului Poul Schlüter (1982-1993), apoi presedinte al partidului liberal din 1998. A ajuns la putere si a pastrat-o, prin compromis, din noiembrie 2001, bazandu-se pe sprijinul de neocolit al formatiunii de extrema-dreapa Partidului Poporului Danez.

Casatorit si tata a trei copii, a devenit recent si bunic. Merge pe jos zilnic, practica ski si kayak. Francofil, ii place sa isi petreaca vacantele in sud-vestul Frantei, unde a cumparat o casa in urma cu 15 ani. "Rasmussen era in capul listei precedentei administratii Bush, asa cum este si in capul listei actualei administratii Obama", potrivit lui Daniel Korski, analist danez la European Council For Foreign Relations de la Londra. "Americanii vor pe cineva care sa continue sa faca presiuni pentru o angajare militara in Afganistan", apreciaza el, reamintind de prezenta a 700 de militari danezi in sudul acestei tari.

Daca Rasmussen a fost intotdeauna un aliat fidel al Statelor Unite, inclusiv trimitand trupe in Irak, el este in acelasi timp partizanul unei mai bune cooperari intre NATO si Uniunea Europeana, asa cum cere si Franta. El a fost intotdeauna pentru schimbarea atitudinii tarii sale, care nu s-a implicat pana in prezent in politica europeana de securitate si aparare.

Numirea sa a fost pe punctul de a fi blocata de Turcia, care ii reprosa atitudinea din scandalul caricaturilor, dar si faptul ca a refuzat sa interzica o televiziune kurda din Danemarca, pe care Ankara o considera o portavoce a rebelilor kurzi de pe teritoriul sau. (NewsIn)