Rata şomajului a scăzut anul trecut la 6,4%, după standardele internaţionale

Astfel, cel mai ridicat nivel al şomajului, de 20,1%, este înregistrat în rândul tinerilor cu vârste între 15 şi 24 de ani.

Standardele BIM iau în calcul şomajul pentru persoanele cu vârsta între 15 şi 74 de ani care nu au loc de muncă, dar sunt disponibile să lucreze şi au căutat de lucru.

Femeile continuă să fie mai puţin afectate de şomaj, rata şomajului fiind de 5,4% în cazul lor, faţă de 7,2% pentru bărbaţi.

Pe medii rezidenţiale, mediul urban are o rată a şomajului de 7,7%, în timp ce doar 4,9% din populaţia din sate este considerată în şomaj.

Şomajul a afectat în măsură mai mare persoanele care nu au terminat nici măcar liceul, în rândul cărora rata este de 7,1%, în timp ce 6,9% din persoanele cu studii mediu nu şi-au găsit un loc de muncă.

Doar 2,9% din persoanele cu studii superioare în căutarea unui loc de muncă sunt în şomaj.

În privinţa şomajului de lungă durată (calculat pentru persoanele care nu au avut un loc de muncă de cel puţin un an), rata a fost de 3,2%, iar incidenţa şomajului de lungă durată, în numărul total de şomeri înregistraţi în România, a fost de 50%.

Tinerii pânîă în 24 de ani sunt de asemenea cei mai afectaţi de şomajul de lungă durată, cu o rată de 13,3% şi cu o incidenţă a şomajului de lungă durată de 66,1%.

Rata de activitate a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani a fost anul trecut de 63%.

În 2007, populaţia activă a României a fost de 9,99 milioane persoane, din care 9,35 milioane persoane ocupate şi 641.000 şomeri. Astfel, raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la 1.000 de persoane ocupate) a fost de 1.303‰. Acesta a fost mai mare pentru femei (1.607‰) şi pentru persoanele din mediul rural (1.263‰).

Rata de ocupare a fost anul trecut de 58,8% în România, la distanţă de 11,2 puncte procentuale faţă de ţinta de 70% stabilită pentru anul 2010 prin Strategia de la Lisabona.

Ocuparea s-a menţinut la nivelul celei din anul 2006, de 58,8%, acest indicator având valori mai ridicate pentru bărbaţi, de 64,8%, faţă de 52,8% pentru femei, precum şi pentru persoanele din mediul rural, de 61,5%, faţă de 56,8% în mediul urban.

Rata de ocupare a tinerilor între 15 şi 24 ani era de 24,34%, iar cea a vârstnicilor între 55 şi 64 de ani era de 41,4%, cu 8,6 puncte procentuale mai scăzută decât ţinta de 50% propusă prin Strategia Lisabona.

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (85,8%).

În schimb, doar 63,9% dintre persoanele cu studii medii şi 40,3% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie erau ocupate.

Salariaţii deţin în continuare cea mai mare pondere (66,2%) în totalul populaţiei ocupate, numărul acestora fiind în 2007 cu 30.000 mai mare faţă de anul 2006.

Anul trecut, lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 32,3% din populaţia ocupată.

Pe grupe de ocupaţii, datele INS arată că agricultorii şi lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau un sfert (25%) din totalul populaţiei ocupate. O pondere însemnată (16,3%) o deţineau categoriile de meşteşugari şi lucrători calificaţi în meserii de tip artizanal.

Repartiţia populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale arată că 29,5% din totalul persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 31,4% în industrie şi construcţii, iar 39,1% în servicii.

În activităţile neagricole erau ocupate 6,59 milioane persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (29,9%) şi în comerţ (17,5%).

Comparativ cu 2006, a crescut numărul persoanele care îşi lucrau în construcţii (+21,7%), comerţ (+9,7%), intermedieri financiare, bancare şi de asigurări (+5,6%) precum şi în activităţile de tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor (+0,2%).

Totodată, a scăzut în mod semnificativ numărul persoanelor ocupate în activităţi de energie electrică, gaze şi apă (-10,9%), în industria extractivă (-8,8%) şi în administraţie publică (-7,7%).

În anul 2007, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 39,7 ore pe săptămână.

De asemenea, 344.000 persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 14,5 ore pe săptămână. Ca urmare, durata medie efectivă a săptămânii de lucru în activitatea principală şi secundară a fost de 40,3 ore pe săptămână.

Din totalul persoanelor ocupate în anul 2007, au lucrat cu program parţial 9,7%, iar din rândul salariaţilor doar 0,6%.

Sursa: NewsIn