Razboi pentru competitivitate in sectorul energetic european

De cand si-a facut publica strategia pentru Energie si Climat, in 2006, Comisia Europeana a sustinut ca o piata energetica mai competitiva este centrul strategiilor sale in domeniu. Bruxelles-ul vrea sa atraga investitii in tehnologii mai ecologice si mai eficiente, sa incurajeze diversitatea surselor de energie si sa aduca mai multa siguranta legislativa pentru industrie.

Totusi, sectoarele energiei si gazelor sunt departe de a fi competitive, nu doar din cauza puterii pe care o au operatorii, care raman integrati,

pe verticala, pe diferitele activitati de productie, transmisie, distributie si furnizare. Dominatia lor de-a lungul lantului de aprovizionare le permite sa-i descurajeze pe eventualii nou-veniti si sa exploateze limitarile de capacitate ale acestora. Comisia considera ca acesta este un conflict de interese pentru jucatorii din industrie, din moment ce controleaza retelele pe care ei si competitorii lor isi desfasoara activitatea.

Pentru a reduce aceste obstacole in calea competitivitatii si pentru a oferi un cadru legislativ clar, Bruxelles-ul a propus, anul trecut, o serie de reforme care vizau separarea totala a utilitatilor integrate, armonizarea si intarirea autoritatilor nationale de reglementare si dezvoltarea unui sistem mai extins de cooperare regionala in domeniul reglementarii.

Aceste prevederi s-au dovedit foarte controversate. Desi bine primite de guverne si de companiile energetice deja descentralizate, propunerile au fost contestate de societatile energetice care au ramas integrate si de guvernele tarilor in care se afla aceste companii (in special, Germania si Franta) si au fost criticate atat de parlamentele nationale, cat si de cel european.

Argumentul lor este ca propunerile CE sunt gresite atat din punct de vedere legal, cat si din punct de vedere al eficientei.

Luna trecuta, parlamentarii au venit cu o propunere alternativa, care prevede principii clare de organizare si administrare ale activitatilor descentralizate, pentru a asigura independenta efectiva a acestora.

Principiile ar merge mai departe decat actualele reguli de descentralizare - active separate, angajati diferiti, structuri de conducere separate. Mai mult, planul sugereaza principii pentru viitoarele investitii in sistemul de transmisie a energiei, pentru desfasurarea activitatilor pe piata si pentru conectarea noilor capacitati de productie. Un plan de investitii pe zece ani ar fi redactat pentru a demonstra ca astfel de decizii nu au in spate interese ascunse. Totusi, perspectivele unui acord in aceasta privinta sunt slabe. Germania si Franta ar putea bloca propunerea, cu sprijinul altor sase state care se opun - Austria, Bulgaria, Grecia, Letonia, Luxemburg si Slovacia.

Proiect

Pentru a reduce obstacolele in calea competitivitatii si pentru a oferi un cadru legislativ clar, Bruxelles-ul a propus, anul trecut, o serie de reforme care vizau separarea totala a utilitatilor integrate, armonizarea si intarirea autoritatilor nationale de reglementare si dezvoltarea unui sistem mai extins de cooperare regionala in domeniul reglementarii