Membrii expeditiei, care au fost primiti ca niste eroi pe aeroportul din Moscova, cu sampanie si steaguri rusesti, au anuntat ca sunt mandri ca steagul Rusiei a ajuns la mai bine de 4.000 de metri sub Polul Nord.
"Suntem fericiti ca am pus steagul Rusiei pe fundul oceanului, unde nu a mai fost nimeni inainte, si nu
dau doi bani pe ceea ce cred unii straini despre asta", a spus seful expeditiei, Artur Chilingarov, care este si vicepresedintele Dumei de Stat.
Reactia exploratorului in ceea ce-i priveste pe "straini" a venit dupa ce expeditia rusa la Polul Nord a starnit un val de critici internationale.
Ministrul de Externe canadian, Peter Mackey, a acuzat Rusia ca actioneaza ca in secolul al XV-lea, cand era suficient sa revendici un teren pentru a-l primi. "Nu poti sa te plimbi prin jurul lumii sa plantezi steaguri si apoi sa spui: Vreau teritoriul acesta!", a spus, ironic, Mackey.
La randul lor, Statele Unite au transmis Moscovei ca nu are mai multe drepturi asupra subsolului arctic dupa infigerea steagului decat avea inainte. "Nu stiu daca au infipt un drapel metalic, unul de plastic sau au acoperit fundul oceanului cu o panza. Dar aceasta nu are nicio semnificatie in ceea ce priveste eventualele drepturi ale rusilor asupra bogatiilor din subsolul arctic", a spus si purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat american, Tom Casey.
Exploratorii rusi au infipt, in urma cu o saptamana, un drapel al Rusiei pe fundul Oceanului Arctic, la capatul unei expeditii prezentate de Moscova ca fiind o premiera si care simbolizeaza ambitiile ruse asupra Oceanului Arctic si hidrocarburilor din subsolul acestuia. Dincolo de interesul stiintific, expeditia avea scopul de a reaminti lumii ambitiile ruse asupra acestor teritorii, disputate cu alte tari, printre care Statele
Unite, si care ar putea fi bogate in petrol si in gaz. O conventie ONU in acest domeniu, ratificata de Rusia in 1997, acorda tarilor membre dreptul de a depune revendicari asupra subsolului marin asupra caruia vor sa isi extinda suveranitatea, cu 200 de mile dincolo de zona lor.
In 2001, Moscova a depus o cerere in fata unei comisii ONU, revendicand subsolul arctic. Mai multe alte tari nordice incearca sa isi extinda drepturile asupra resurselor submarine situate dincolo de zona lor economica exclusiva si efectueaza studii in acest sens, printre altele Norvegia si Danemarca. Danemarca se concentreaza in special asupra Coastei Groenlandei.
Statistica
Potrivit US Geological Survey, agentia guvernamentala americana specializata in hidrocarburi, 25% dintre resursele mondiale de petrol se afla la nord de Cercul Polar.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
