Răzbunarea lui Tesla

Pesimiştii îşi frâng, din nou, mâinile din cauza posibilei penurii de aşa‑numite „materiale critice“, cruciale pen­tru industriile de înaltă tehnologie. În Statele Unite, Departamentul de Energie este neliniştit din cauza materialelor utilizate la fabricarea turbinelor eoliene, vehiculelor electrice, bateriilor solare şi becurilor economice. Substanţele în chestiune includ mai multe metale rare şi câteva alte elemente care – folosite un pic aici, un pic din­colo – ameliorează felul în care funcţionează multe materiale industriale.

VIRAJUL PIONIERULUI. Nu e ca şi când elementele din pământuri rare – scandiu, ytriu şi lantan, plus cele 14 aşa‑numite lantanide – ar fi chiar atât de rare. Unele dintre ele se găsesc la fel de abundent ca nichelul, cuprul sau zincul. Chiar şi cele două care sunt foarte rare (tuliu şi luteţiu) se află în scoarţa Pământului în mai mare cantitate decât aurul sau platina.

Cu un deceniu în urmă, Statele Unite erau cel mai mare producător mondial de metale din pământuri rare. Dar uriaşa mină cu exploatare la suprafaţă de la Mountain Pass, California, s‑a închis în 2002 – în principal, ca victimă a costurilor cu forţa de muncă drastic mai joase din China. Astăzi, China produce 95% din necesarul mondial de metale din pământuri rare şi a început să‑şi limiteze exporturile pentru a‑şi putea alimenta propria industrie de înaltă tehnologie.

Elementul rar care provoacă cea mai mare îngrijorare în alte ţări industrializate este neodimul.
Este un ingredient‑cheie al magneţilor permanenţi foarte puternici. În ultimul an, preţul neodimului a crescut de patru ori, odată ce motoarele electrice care utilizează magneţi permanenţi în loc de bobine electromagnetice au devenit tot mai răspândite. Mai ieftine, mai mici şi mai puternice, motoarele şi generatoarele cu magneţi permanenţi au făcut ca turbinele eoliene şi vehiculele electrice moderne să fie viabile. Acestea fiind spuse, nu toţi producătorii de maşini electrice s‑au repezit să adopte motoarele cu magneţi permanenţi.

Tesla Roadster, o maşină electrică sport dezvoltată pe un Lotus Elise, nu foloseşte nici un fel de metale din pământuri rare. Nici Mini‑E, versiunea electrică a simbolului anilor ’60, reinventat de BMW. În acest timp, compania care poate fi considerată pioniera multor tehnologii din domeniul vehiculelor electrice actuale, AC Propulsion din San Dimas, California, a virat şi a renunţat la motoarele cu magneţi permanenţi. E limpede că un număr de producători consideră că riscul de a depinde de o singură sursă de metale rare este prea mare.

Citeste in MONEY EXPRESS mai mult despre "răzbunarea lui Tesla"