Mecanismul stabilit pentru astfel de situaţii prevede ca statul român să preia cotele de participaţii ale investitorilor care pleacă si să declanşeze un nou proces de atragere a investitorilor.
Directorul general in Ministerul Economiei, Alexandru Săndulescu a declarat că statul roman a prevăzut un mecanism pentru situaţia în care investitorii se retrag din socientatea Energonuclear, compania de proiect pentru reactoarele 3 si 4 de la Cernavodă.
" Proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavoda continua, chiar daca anumite firme finantatoare s-au retras (GDF SUEZ, RWE şi Iberdrola), sigur, pe alte premize decat cele initiale. Noi suntem pregatiti pentru o astfel de situatii , un ultim memorandum pentru proiectul reactoarelor de la Cernavoda fost discutat si aprobat in sedinta de Guvern din 28 decembrie, prin urmare a retragerii CEZ. In acel memorandum am cerut expres aprobarea guvernului pentru urmatorul mecanism si anume in conditiile in care CEZ-ul se retrage sigur, cumparam actiunile CEZ-ului, iar in condiţiile in care alti investitori se vor retrage, tot asa pot să achiziţioneze pe o perioadă nelimitată de timp acelasi SNN. In conditiile acestea, noi o sa mai crestem participatia societatii Nuclearelectrica urmand ca, ulterior, sa diminuam respectiva participatie pana la 50%, in limitele in care ne permitem sa sustinem financiar", a spus Săndulescu.
Memorandumul dă părţii române posibilitatea de a atrage noi investitori in cadrul companiei nucleare. Ionut Purica, expert in energie si mediu, susţine că eventuala oprire a proiectului nu-ar fi deloc cea mai buna alegere: în opinia sa, este foarte important pentru Romania ca activitatea sa se desfasoare in condiţii normale. Proiectul de la Cernavoda ramane finanţabil, indiferent de momentele de criză.
"Este un moment pe zona riscurilor mari, suntem in criză, prin urmare, unii din finanţatorii respectivi pot să decidă dacă mai pun banii in proiectul acesta, pe motive care nu ţin de calitatea proiectului. Unităţile 3 şi 4 de la Cernavoda sunt deja construite, au deja o serie de echipamente înăuntru. Pe fondul crizei care afectează şi proiecte de genul acesta, este foarte normal ca in momentul in care statul roman are posibilitatea de restructurare a finanţării, le preia compania nationala, SRN-ul, unde practic statul este prezent în aşa ceva, mai departe la un moment dat le va pune in vanzare catre alţi potentiali finanţatori", a explicat Purică.
Construcţia celor două unităţi nucleare, care vor cumula aproximativ 1.400 MW, va dubla puterea instalată în centrala de la Cernavodă. Investiţia este evaluată de autorităţi la patru miliarde de euro. Pentru lucrările de construcţie de 3,2 miliarde de euro fără TVA, doar trei consorţii şi-au exprimat interesul: americanii de la Bechtel, canadienii de la Lavalin şi ruşii de la Atomtechnoprom.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.