"În domeniul resurselor minerale, în momentul în care ai desfăşurat lucrările de explorare geologică şi ai finalizat un program de explorare geologică, ai drept de preempţiune pentru lucrările de exploatare. Deci, practic, poţi să desfăşori lucrările de exploatare fără să mai fie
organizat un concurs public de oferte. Există această practică şi este una normală, atâta timp cât ai investit nişte bani şi ai executat un program de cercetare geologică pe ani de zile, ai identificat o resursă minerală şi după aceea e absolut normal să faci şi lucrările de exploatare", a spus Mărăcineanu.
Potrivit noului preşedinte al Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale, statul român ar urma să primească de pe urma exploatării resurselor din cele două perimetre din Marea Neagră o redevenţă calculată în raport cu capacitatea de producţie anuală, care poate varia între 3,5 şi 13%.
"Abia când vom analiza contractul vom şti exact ce există acolo. În momentul de faţă însă, prin transformarea acestei licenţe de explorare într-un acord petrolier de explorare, exploatare şi dezvoltare, statul român ar urma să primească doar o cotă parte, e vorba de o redevenţă care se plăteşte în raport cu capacitatea de producţie anuală, care poate varia între 3,5 şi 13% . Aceste lucruri trebuie puse în balanţă şi văzut care sunt implicaţiile iniţiale ale contractului şi cele care rezultă acum", a mai declarat preşedintele ANRM.
Guvernul a dispus ieri desecretizarea contractului cu firma Sterling Resources, confirmând că primele date arată că statul român va beneficia doar de pe urma redevenţei. Premierul Emil Boc a declarat că Executivul ia în calcul suprataxarea profiturilor obţinute din expoatarea resurselor naturale, ca o măsură ce ar putea aduce mai mulţi bani la buget.
