Macedonia este aproape sa intre intr-o noua criza politica, scrie Dnevnik. Presedintele Branko Crvenkovski este pe cale sa semneze legea privind utilizarea limbilor minoritatilor nationale, dar va refuza sa faca acelasi lucru si in cazul altor cinci legi, privind relatiile de munca, activitatile de lobby, organizarea baroului, exproprierea si energia, care i-au fost aduse impreuna cu aceasta, invocand vicii procedurale. Presedintia de la Scopje a anuntat ca pachetul legislativ ar fi fost votat de doua ori, din vina unei erori a presedintelui legislativului macedonean, Trajko Veljanovski, care, totusi, respinge aceste acuzatii, sugerand ca se incearca declansarea unei noi crize politice. Majoritatea din guvern acuza presedintia ca ar sprijini excesiv revendicarile minoritatii albaneze.
Noua criza politica din fosta republica iugoslava se declanseaza la nici doua saptamani de la aprobarea, dupa negocieri extrem de anevoioase, a noului guvern al lui Nikola Gruevski, rezultat in urma alegerilor legislative din iunie. Desi de orientare conservatoare, partidul premierului Gruevski (VMRO-DPMNE) a fost nevoit sa accepte la guvernare, sub presiunile presedintelui, si una dintre formatiunile albaneze, Uniunea Democratica pentru Integrare (DUI), chiar daca, dat fiind scorul electoral care ii asigura majoritatea absoluta, ar fi putut forma singur executivul. De cand si-a declarat independenta fata de Iugoslavia, in 1991, Macedonia a avut coalitii de guvernare care includeau partide ale etnicilor albanezi. In Macedonia functioneaza doua partide politice albaneze, Partidul Democratic al Albanezilor, al doilea partid ca marime din tara, si Uniunea Democratica pentru Integrare (DUI), care isi disputa participarea la guvernare, generand numeroase crize politice, dar si violente intre membrii ambelor grupuri etnice.
