Banca Nationala a Romaniei (BNR) a anuntat ca la finele anului 2008 restantele la credite erau de 2,6 ori mai mari decat in anul anterior, institutiile financiare fiind in imposibilitatea de a recupera datoriile pe care atat societatile comerciale, cat si persoanele fizice le au la banci. Inrautatirea situatiei economice, care atrage si dificultati din ce in ce mai mari la plata datoriilor, ar putea avea ca efect o crestere a pietei locale de recuperare de creante, mai ales in conditiile in care in Romania sunt mai putine companii de colectare de creante decat in alte tari din Europe Centrala si de Est. Cu toate acestea, este greu de estimat care va fi evolutia domeniului, care se ghideaza dupa aceleasi reguli economice, considera reprezentantii companiilor de recuperare. “Tinand cont de actualul context economic, este dificil sa facem niste estimari precise legate de evolutia acestui domeniu sau a oricarei alte industrii, dar, cu toate acestea, putem spune ca piata locala de colectare a creantelor are inca posibilitati de crestere, intre 15% si 20%”, este de parere Georg Kovacs, managing director al EOS KSI Romania.
Pe de alta parte, Mihaela Lupu, partener la Kallista Finance, companie care ofera consultanta personalizata in domeniul financiar si juridic, este de parere ca piata recuperarii de creante va inregistra o crestere sesizabila, atunci cand bancile vor scoate la iveala creantele neperformante, pe care, deocamdata, le “ascund” prin tehnici de reesalonare si de refinantare.
“Nu as putea sa dau o cifra pentru cresterea cererii pentru serviciile de recuperare a creantelor. Ceea ce pot spune este ca, daca anul trecut cautam noi clientii, anul acesta clientii ne cauta pe noi”, a spus Mihaela Lupu.
Industria de colectare de creante este afectata in mod direct de evolutia pietei creditarii, crede reprezentantul EOS KSI Romania. Astfel, tinand cont ca, din a doua jumatate a anului trecut, numarul de credite noi acordate de banci a inceput sa scada, nu se poate vorbi despre o crestere semnificativa a afacerilor pe piata de colectare, chiar daca numarul de debitori a crescut in ultima vreme, pe fondul inrautatirii situtiei economice. “Mai mult decat atat, de-a lungul ultimelor luni, din cauza cresterii ratei somajului si a deprecierii monedei nationale, intampinam o dificultate din ce in ce mai mare la colectarea datoriilor, deoarece multe persoane nu mai au posibilitatea sa isi achite ratele”, adauga Kovacs.
Potrivit reprezentantei Kallista Finance, cererea de pe piata a generat reorientari sau start-up-uri in domeniu. “Daca nu mai merge intermedierea de credite, multi s-au recalificat in recuperatori, profitand de relatiile pe care le aveau anterior cu bancile pentru care intermediau credite. Exista doua feluri de societati. Un prim segment ofera strict servicii de recuperare, cu toate fazele presupuse de aceasta activitate. Al doilea nivel ofera servicii mai complexe, de management al creantelor, incluzand, pe langa recuperare, intermedierea si/sau scontarea creantelor, monitorizarea acestora si urmarirea incasarii, rapoarte de credit si bonitate. De asemenea, un segment aparte este cel al companiilor de recuperare a creantelor care ofera servicii societatilor cu zeci de mii de conturi - societati de telefonie mobila sau care furnizeaza utilitati”, a explicat Lupu.
Kovacs de la EOS KSI Romania nu crede ca acum este momentul potrivit pentru dezvoltarea unei astfel de companii, tinand cont de situatia economica locala si internationala - acces limitat la finantari, mai ales pentru start-up-uri, marje mici de profit la volume mari, pe care o companie nou-infiintata nu le poate obtine, rata de succes scazuta la colectare, din cauza inrautatirii crizei.
In plus, spune Mihaela Lupu, bancile nu sunt inca pregatite sa cedeze recuperarea creantelor catre terti, din mai multe motive. Pe de o parte, pentru ca informatiile despre volumul creditelor neperformante ar putea transmite mesaje negative, care ar afecta credibilitatea institutiei, iar pe de alta parte, bancile au propriile structuri de recuperare si comisionul acordat recuperatorilor ar fi o cheltuiala suplimentara.
“Atunci cand bancile nu-si mai onoreaza nici macar liniile de capital circulant angajate - cum se intampla in prezent - multe societati, in lipsa de solutii, se finanteaza prin neplata datoriilor. Astfel, lipsite de resurse, societatile ajung in situatia de a nu-si onora obligatiile scadente. Atunci cand constientizeaza ca recuperarea creantelor este o activitate care consuma resurse importante si necesita cunostinþe juridice si procedurale, bancile sau furnizorii de servicii cauta societati specializate”, spune Lupu. Aceasta a precizat, totusi, ca, este posibil ca in prima parte a anului volumul de creante sa creasca, ca urmare a dificultatilor in asigurarea lichiditatilor, dupa care, pe masura scaderii activitatilor economice, mai ales in sectorul constructiilor, volumul de creante se va reduce la finele lui 2009 si in anul urmator.
Din momentul in care clientul se hotaraste sa apeleze la o companie specializata, procesul de colectare a creantelor cuprinde, in general, doua faze - cea amiabila si cea legala. “In prima etapa, contactul se face prin convorbiri telefonice, prin SMS-uri care ii amintesc de termenul de plata stabilit anterior, sau prin scrisori formale. Atunci cand motivul care sta la baza datoriei este unul social, precum pierderea locului de munca, facem toate eforturile posibile pentru a-i ajuta pe debitori, prin extinderea termenelor de plata sau prin impartirea datoriei in sume mai mici, pentru a evita situatia executarii silite a bunurilor”, a spus managerul EOS KSI Romania.
Daca aceasta faza nu are ca finalitate colectarea datoriei si exista motive care sa sugereze ca debitorul nu are intentia de a plati restantele, se trece la faza legala. Kovacs a explicat ca, in general, departamentul intern de colectare al bancii se ocupa de un caz timp de trei luni, dupa care serviciul se externalizeaza catre o companie specializata, pentru sase-opt luni. Daca si dupa aceasta perioada cazul se intoarce in banca nerezolvat, aceasta incearca sa il scoata la vanzare.
Georg Kovacs considera ca principalele motive de neplata sunt sociale sau tin de schimbari in capacitatea de rambursare. “Aceste motive pot include schimbari legate in mod direct de indivizi
- de exemplu, pierderea locului de munca, sau schimbari externe - rata de schimb valutar sau majorari ale ratei dobanzilor. Una dintre cele mai mari probleme la momentul actual este faptul ca debitorii, care din cauza transformarilor sociale nu mai au posibilitatea sa plateasca, intampina dificultati atunci cand vor sa obtina refinantari”, a precizat reprezentantul companiei de management al creantelor. Mihaela Lupu a explicat ca, daca in cazul creditelor ipotecare, urmarirea se face asupra imobilului afectat garantiei, pentru creditele negarantate, urmarirea se face asupra veniturilor sau bunurilor debitorului, existand insa si varianta nerecuperarii creantei. “Ca sa glumesc, in astfel de situatii, creditorul poate ramane «doar cu buletinul» debitorului”, a spus Lupu. Datoria poate fi insa recuperata si prin oprirea salariului, prin hotarare judecatoreasca, situatie in care se poate retine pana la o treime din venitul lunar net, pentru o datorie, sau o jumatate, pentru mai multe datorii. Metoda de plata a recuperatorului de creante se stabileste cu clientul, fie se achizitioneaza un portofoliu de datorii, pentru care compania plateste 10-15% din valoarea sa si creantele sunt cedate, fie se acorda un comision de cateva procente din suma recuperata, la finele procesului.
Potrivit datelor BNR, restantele romanilor la credite ajunsesera la 2,865 miliarde lei (719 milioane de euro), la finele lui 2008, in crestere de 2,6 ori fata de decembrie 2007, ponderea datoriilor neplatite in volumul total al imprumuturilor acordate dublandu-se in aceeasi perioada.
Firmele si locuitorii din Capitala aveau cele mai mari restante, in valoare de 823,09 milioane de lei (206,5 milioane de euro), in usoara scadere insa fata de finele lui noiembrie, cand totalizau 858,33 milioane de lei (227 milioane de euro).
Dupa Bucuresti, cele mai mari restante sunt inregistrate in judetul Brasov, de 133,87 milioane de lei (33,6 milioane de euro), urmat de Timis, unde populatia si firmele au restante la credite de 130,13 milioane de lei (32,65 milioane de euro). Totodata, cele mai mari restante sunt la creditele in lei, de 1,87 miliarde lei (469 milioane de euro), duble fata de cele la creditele in valuta, de 993,4 milioane de lei (249 milioane de euro).
