Referendumul din R. Moldova pe tema alegerii preşedintelui va avea loc la 5 septembrie

Data referendumului a fost stabilită oficial - acesta va avea loc la 5 septembrie.

Deputaţii au votat, în unanimitate, pentru acest proiect.

Curtea Constituţională a avizat pozitiv marţi proiectul coaliţiei de guvernământ de la Chişinău care propune modificarea prin referendum a articolului 78 din Legea Supremă şi revenirea la alegerea preşedintelui prin votul tuturor cetăţenilor.

Referendumul va fi valabil în cazul în care la urne se vor prezenta o treime dintre alegătorii incluşi în liste. Şeful statului va putea fi ales prin vot direct, dacă jumătate dintre cei prezenţi la referendum vor dori acest lucru.

În acelaşi timp, preşedintele Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere, spune că magistraţii au lăsat posibilitatea deputaţilor să modifice Legea Supremă printr-un consens în Parlament, pentru a evită cheltuielile necesare pentru organizarea plebiscitului. Totodată, după modificarea articolului 78, va fi necesară revizuirea şi altor articole, în special a celor care ţin de atribuţiile preşedintelui republicii.

Publika.md menţionează că din 1990, când a fost instituită funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, legislaţia privind alegerea şefului statului a fost modificată de câteva ori. Iniţial, preşedintele era ales prin vot direct, de către cetăţeni. Din 2000, după o reformă constituţională, Parlamentul desemnează şeful statului.

Funcţia de preşedinte al fostei Republici Sovietice Socialiste Moldoveneşti a fost instituită în 1990 de către Sovietul Suprem. Primul şef al statului astfel ales pentru un un mandat de cinci ani a fost Mircea Snegur, în 1990. Un an mai târziu, Republica Moldova şi-a proclamat independenţa, iar Snegur a fost reales.

La 29 iulie 1994 a fost adoptată o nouă Constituţie, potrivit căreia durata mandatului preşedintelui a fost redusă de la cinci la patru ani. În anul 2000 s-a decis ca şeful statului să fie ales prin vot secret, de către Parlament. Pentru aceasta este nevoie de votul a cel puţin 61 de deputaţi sau a trei cincimi din numărul de legislatori. Dacă procedura eşuează, este organizat alt tur de scrutin la care participă primii doi clasaţi. În cazul în care niciunul nu acumulează necesarul de voturi, preşedintele dizolvă Parlamentul, dar o singură dată într-un an. Alegerile repetate au loc în cel mult 30 de zile.