Parlamentul european a adoptat miercuri în a doua lectură, "cel de-al treilea pachet" legislativ privind piaţa internă de energie electrică şi gaze naturale. Acest pachet legislativ, propus de Comisia Europeană în 2007, prevede separarea producţiei de distribuţia de gaze naturale şi electricitate, lucru ce se va putea face prin separarea proprietăţii între companiile de producţie de energie electrică şi cele de transmisie pentru a evita "umflarea" artificială a preţurilor, scrie Kommersant.
Iniţiatorii acestor cereri revoluţionare, continuă publicaţia rusă, au fost traderii mijlocii care susţineau că marile companii energetice împiedică accesul lor la reţelele de distribuţie. Atunci instituţiile antimonopol europene au cerut companiilor germane RWE şi E.ON să-şi vândă propriile reţele de distribuţie. Însă Parisul şi Berlinul s-au pronunţat categoric împotriva dezmembrării forţate a marilor monopoluri energetice regionale, scrie Kommersant.
Documentul adoptat descrie noile reguli ale jocului pe piaţa energetică europeană. Astfel, statelor UE le-au fost propuse spre alegere una din trei scheme. Prima opţiune permite întreprinderilor integrate vertical să-şi păstreze proprietatea asupra activelor reţelei, dar prevede ca reţeaua de transport în sine să fie administrată de un operator de sistem independent, o întreprindere sau o entitate complet separată de întreprinderea integrată pe verticală, care să îndeplinească toate funcţiile unui operator de reţea. A doua opţiune a permite societăţilor să rămână în proprietatea sistemelor de transport, cu condiţia ca acestea să fie gestionate de un operator independent de transport. Cea de a treia opţiune presupune păstrarea corporaţiilor integrate vertical, însă acestea ar trebui să ţină cont de regulile operatorului independent, iar activitatea lor va fi supravegheată de un "organism special de supraveghere". Pentru implementarea acestor reguli statele membre UE dispun de un termen de trei ani şi jumătate.
Documentul mai menţionează că aceste reguli trebuie aplicate nu doar companiilor europene, dar şi celor din terţe ţări ce funţionează în UE. Această prevedere se referă în primul rând la compania rusă Gazprom, potrivit Kommersant. Pachetul european de liberalizare a pieţei prevede că autorităţile fiecărui stat european pot refuza unei companii intrarea pe piaţa ei internă în două situaţii: dacă această companie nu respectă prevederile legate de separarea producţiei şi distribuţiei şi în cazul în care pune în pericol securitatea energetică a UE. Dacă prima condiţie ar putea fi satisfăcută de Gazprom, cea de a doua e una mai degrabă politică, consideră Kommersant. "Aceste reguli dărâmă definitiv vechea idee a Gazpromului de intrare pe piaţa internă a UE. Chiar şi în cea de a treia opţiune a liberalizării pieţei este menţionată restricţia de a ocupa funcţii de conducere în companiile operatoare a unor manageri din companii integrate vertical precum Gazprom", mai scrie Kommersant.
